Banca Populară a Chinei (PBOC) a continuat strategia de acumulare a metalului prețios, raportând o creștere a rezervelor de aur în luna septembrie. Această mișcare marchează a 23-a lună consecutivă în care instituția centrală chineză realizează achiziții de aur. În urma acestui proces, rezervele totale ale băncii au ajuns la un nivel de 77,47 milioane de uncii, reflectând o tendință de consolidare a activelor de rezervă ale țării.
Creșterea de 740.000 de uncii înregistrată în septembrie reprezintă cea mai semnificativă evoluție de la septembrie 2023, când PBOC a achiziționat 840.000 de uncii. Această intensificare a cumpărărilor vine într-un context în care prețul aurului a scăzut cu peste 6% în luna respectivă. Înainte de acest salt, luna august a marcat o creștere de 650.000 de uncii, iar luna iulie a înregistrat o adiție de 640.000 de uncii la stocul de aur.
Deși cantitatea de aur a crescut, valoarea totală a rezervelor de aur ale Chinei a suferit o scădere semnificativă în termeni monetari. La sfârșitul lunii septembrie, valoarea acestor active a fost de 323,52 miliarde de dolari, comparativ cu 350,08 miliarde de dolari raportate la finalul lunii august. Această fluctuație este influențată de scăderea cotațiilor aurului, în condițiile în care inflația, alimentată de prețurile energiei și de conflictul din Orientul Mijlociu, a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânzile.
Pe lângă rezervele de aur, și rezervele valutare ale Chinei au înregistrat o diminuare, conform datelor furnizate de Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE). La finalul lunii septembrie, rezervele valutare s-au situat la 3.400 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o scădere de 38,1 miliarde de dolari, sau 1,11%, față de luna precedentă. SAFE a atribuit această scădere efectelor combinate ale variațiilor prețurilor activelor financiare globale și ale fluctuațiilor cursului de schimb, în contextul unui dolar american în creștere.
Aceste dinamici ale rezervelor de aur și valutare sunt strâns legate de evoluția piețelor financiare globale și de politicile monetare ale marilor bănci centrale. În perioade de incertitudine geopolitică sau de creștere a inflației, aurul este utilizat frecvent de bănci centrale pentru diversificarea activelor și protecția împotriva volatilității monedelor de rezervă. Deciziile de achiziție ale Chinei reflectă o strategie de gestionare a riscurilor financiare într-un mediu economic global marcat de schimbări în politicile dobânzilor.
Contextul economic global rămâne volatil, influențat de deciziile de politică monetară ale marilor economii, precum SUA. Cotațiile activelor financiare și cursul de schimb al dolarului american joacă un rol crucial în determinarea valorii rezervelor naționale. În septembrie, presiunea inflaționistă și contextul geopolitic din Orientul Mijlociu au influențat direct prețul energiei și, prin extensie, dinamica prețurilor la aur și stabilitatea rezervelor valutare ale marilor economii.
