Brad Smith, președintele Microsoft, a solicitat implementarea unor reglementări legale riguroase pentru a controla dezvoltarea inteligenței artificiale. Acesta consideră că sistemele AI ar trebui să fie supuse unor norme de siguranță comparabile cu cele aplicate produselor de uz casnic sau alimentelor. Smith a subliniat necesitatea unor obligații legale prin care companiile să informeze persoanele afectate în cazul în care sistemele lor sunt compromise de agenți AI care acționează necontrolat.
Conform declarațiilor sale, tehnologia AI trebuie să includă mecanisme de oprire de urgență, cunoscute în industrie sub numele de kill switch-uri. Aceste dispozitive ar permite suspendarea sau încetinirea sistemelor dacă acestea funcționează într-un mod neprevăzut. Mai mult, Smith susține că noile tehnologii ar trebui evaluate și aprobate de experți independenți, desemnați de autorități, înainte de a fi lansate pe piață, pentru a preveni riscurile de securitate cibernetică.
Poziția președintelui Microsoft intră în contradicție cu viziunea lui Donald Trump, care susține ideea de autoreglementare a industriei. Trump consideră că reglementările stricte ar putea face ca firmele din SUA să piardă teren în fața rivalilor din China. Deși liderii unor companii precum OpenAI, Anthropic și Google DeepMind au susținut încetinirea dezvoltării AI, Trump a menținut o abordare axată pe accelerarea acesteia, afirmând că câștigarea cursei AI este esențială.
Smith a indicat faptul că Marea Britanie ar putea conduce eforturile de stabilire a unor reguli globale pentru inteligența artificială. El a menționat Institutul pentru Siguranța AI, lansat sub guvernarea lui Rishi Sunak, ca fiind un punct central în acest proces. Președintele Microsoft a sugerat că Washingtonul ar putea accepta mai ușor standardele promovate de Londra decât pe cele venite din partea Uniunii Europene, oferind un avantaj strategic Marii Britanii.
În timp ce liderii tehnologiei au semnat recent un document de caracter moral pentru a colabora cu auditori independenți, Smith consideră că acest pas nu este suficient. El a avertizat că problema principală a autoreglementării este faptul că firmele responsabile vor respecta regulile, însă companiile care nu sunt la fel de responsabile reprezintă o amenințare reală. Pentru Smith, este necesară o abordare fermă pentru a gestiona agenții AI care pun în pericol securitatea mondială.
Reglementarea inteligenței artificiale a început deja la nivel continental prin Regulamentul UE privind IA, care a intrat în vigoare pe 2 august. Acest cadru juridical impune sancțiuni financiare severe, cu amenzi de până la 35 de milioane de euro pentru infracțiuni foarte grave, precum utilizarea sistemelor interzise. De asemenea, regulamentul restricționează utilizarea tehnologiilor de identificare biometrică la distanță și a sistemelor care deduc emoțiile în mediile educaționale sau la locul de muncă.
