Miniștrii de externe ai Uniunii Europene se reunesc luni la Bruxelles pentru a consolida mecanismele de răspuns la atacurile hibride. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia pregătește noi acte de sabotaj pe teritoriul continentului. Această alertă vine într-un moment în care statele membre încearcă să coordoneze reacțiile la amenințările care vizează stabilitatea democrației europene și sprijinul acordat Ucrainei.
Proiectul central al discuțiilor este dezvoltarea unui „protocol de securitate de urgență”, menit să permită o reacție rapidă a UE. Acest mecanism, susținut de Kaja Kallas și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea fi activat de un stat membru imediat ce este identificată o amenințare. Obiectivul este de a acoperi incidente care se situează sub pragul unei agresiuni armate, dar care necesită un răspuns colectiv.
Kallas a subliniat că informațiile disponibile indică intenția Moscovei de a diviza comunitățile europene prin intimidare. Incidențele recente au accentuat urgența acestui plan, precum încălcarea spațiului aerian finlandez de către o aeronavă rusă vineri trecut. În urma acestui eveniment, Finlanda și Suedia au fost nevoite să ridice avioane de luptă pentru a monitoriza situația și a asigura securitatea frontierelor.
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a solicitat o coordonare mai strânsă între Europa și NATO, insistând pe necesitatea unor achiziții comune. Totodată, ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a declarat că Rusia încearcă să sperie aliații Ucrainei. Acesta a cerut măsuri suplimentare împotriva „flotei fantomă”, noi sancțiuni, restricții privind vizele și menținerea sprijinului constant pentru Ucraina.
Pe lângă răspunsul la atacurile hibride, miniștrii analizează primul raport al UE privind pregătirea pentru apărare. Documentul avertizează că blocul european nu se reînarmează suficient de rapid pentru a fi pregătit împotriva Rusiei până în anul 2030. Deficitele trebuie reduse în domenii critice, precum apărarea antiaeriană și antirachetă, forțele terestre, forțele navale, stocurile de muniție și utilizarea dronelor.
Contextul securității europene este marcat de o necesitate crescută de consolidare a capacităților militare și de protejarea infrastructurii critice. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să gestioneze amenințările de sub pragul conflictului armat, discuțiile privind bugetele de apărare și achizițiile comune devin prioritare pentru statele membre care se confruntă cu presiuni constante din partea Moscovei.
