Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a avertizat că intensificarea atacurilor rusești cu drone și rachele a pus capitala Ucrainei într-o situație extrem de gravă. Această escaladare a bombardamentelor vizează nu doar obiective militare, ci și infrastructura critică, centre de date, locuințe și poduri esențiale. Atacurile repetate asupra unor artere de transport strategice au generat deja blocaje masive în trafic și perturbări semnificative ale serviciilor de transport public în întreg orașul.
În cadrul unei ședințe de criză a Consiliului de Apărare al Kievului, la care au participat oficiali militari, reprezentanți ai serviciilor de securitate și ai poliției, Vitali Kliciko a subliniat că este vorba despre o luptă pentru supraviețuire. Primarul a acuzat Moscova că urmărește să provoace panică în rândul populației prin lovirea logisticii și a locuințelor. Totuși, acesta a afirmat că orașul va rezista prin eforturile comune ale cetățenilor care îi protejează interesul.
Una dintre cele mai afectate structuri este podul Pivdennyi, cunoscut și sub numele de Podul Sudic, care leagă cele două maluri ale Niprului. În decurs de aproximativ 24 de ore, podul a fost lovit repetat de drone rusești, afectând structura acestuia, carosabilul și elementele de protecție ale liniei de metrou. Din cauza acestor daune, circulația metroului și transportul rutier pe pod au fost suspendate, impunând restricții și pe alte poduri importante.
Impactul atacurilor asupra civililor este evident, o clădire de apartamente fiind lovită, incident care a cauzat o victimă decedată și două persoane rănite. Infrastructura digitală a fost, de asemenea, țintită prin lovirea centrelor de date, ceea ce a dus la întreruperi ale conexiunii la internet. Un atac cu dronă a vizat și o școală, însă elevii și profesorii se aflau în adăpost în momentul impactului, evitând astfel rănirea.
Președintele Zelenski a declarat că, după eșecul de a ocupa Ucraina, Rusia încearcă acum să lovească infrastructura esențială pentru a forța oamenii să fugă din orașe. Vladimir Putin a susținut însă că aceste acțiuni sunt represalii pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești și a navelor din Marea Neagră. Rusia a recunoscut că aceste atacuri asupra propriilor rafinării au avut efecte economice, reprezentând o pierdere de aproximativ 1% din PIB.
Această strategie de bombardare a infrastructurii de transport și digitală se înscrie într-un model de atacuri asupra rețelelor energetice, intensificate frecvent în perioada premergătoare sezonului rece. Obiectivele vizeate includ rețele de telefonie mobilă, spitale, grădinițe și universități, încercând astfel să destabilizeze funcționarea cotidiană a întregului stat prin degradarea serviciilor de bază.