Letonii sunt chemați la urne sâmbătă pentru alegerile parlamentare, într-un context dominat de temele securității naționale și ale instabilității economice. Aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota cei 100 de membri ai Saeima, parlamentul unicameral al țării. În această campanie electorală, principalele preocupări ale populației vizează războiul din Ucraina, creșterea costului vieții și impactul conflictelor regionale asupra stabilității interne.
Participarea la scrutin este asigurată de paisprezece partide și alianțe care se tranhțuiesc pentru mandate în Parlament. Sistemul electoral este de tip proporțional, ceea ce înseamnă că orice formațiune politică trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile exprimate la nivel național pentru a intra în Saeima. Fragmentarea politică este o realitate evidentă, iar rezultatele vor determina complexitatea negocierilor necesare pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale.
Securitatea teritorială este o prioritate majoră, având în vedere că Letonia este membră NATO și UE, având granițe cu Rusia și Belarus. Din cauza incidentelor cu drone de pe flancul estic al NATO, securitatea spațiului aerian a fost întărită pentru perioada alegerilor. Patru avioane germane Eurofighter au fost desfășurate temporar la baza militară Lielvārde, în timp ce Italia și Turcia contribuie la consolidarea capacităților de apărare aeriană a țării.
Pe plan economic, alegătorii sunt preocupați de prețurile ridicate, nivelul salariilor și presiunile exercitate asupra sistemului de sănătate. Premierul Andris Kulbergs, care conduce partidul centrist Lista Unită, se confruntă cu o opoziție formată din partide populiste precum Puterea Suverană, Alianța Tinerilor Letoni sau Letonia Întâi. Aceste ultimele critică sprijinul acordat Ucrainei și susțin că o decuplare economică totală de Rusia ar putea genera efecte negative asupra economiei.
În ceea ce privește strategia de apărare, Andris Kulbergs și Lista Unită susțin menținerea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea capacităților militare. Letonia urmărește să aloce aproximativ 5% din PIB pentru apărare, o cifră ce se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri din cadrul NATO. Guvernul actual a fost stabilit după prăbușirea executivului anterior, care a fost afectat de o criză politică legată de incidentele cu drone ucrainene.
Contextul regional rămâne tensionat, în condițiile în care incidentele cu drone și rachete au fost raportate și în Republica Moldova. Aceste evenimente, alături de alerte care au dus la închiderea unor aeroporturi regionale, alimentează temerile privind extinderea conflictului. Situația de securitate de pe flancul estic al NATO rămâne un factor critic pentru stabilitatea politică a statelor membre care împărtășesc granițe cu Rusia și Belarus.
