Scrutinul legislativ programat pentru marți, 27 octombrie, indică o competiție extrem de strânsă între blocul guvernamental și opoziția sionistă. Sondajele de opinie recente arată o revenire a coaliției conduse de Benjamin Netanyahu, care obține între 50 și 55 de mandate. Această cifră îl plasează la un nivel aproape egal cu opoziția, însă niciuna dintre cele două mari forțe politice nu pare să poată atinge pragul de 61 de mandate necesar pentru o majoritate absolută în Knesset.
Coaliția de guvernare este formată din cinci partide, printre care Likud, condus de Benjamin Netanyahu, și Otzma Yehudit, sub conducerea lui Itamar Ben Gvir. Alte componente ale acestui bloc sunt Partidul Sionist Religios condus de Bezalel Smotrich, Shas, reprezentat de Arieh Deri, și Yahadut ha-Torah, condus de Ya’akov Asher. Aceste partide de dreapta și ultra-ortodoxe se confruntă cu o opoziție formată din Yashar, B’Yahad, Israel Beitenu și Democrații, însă nicio configurație nu asigură controlul parlamentar.
Rolul decisiv în formarea unui guvern va fi deținut de cele două liste ale partidelor arabe, care sunt creditate cu un total de 12 până la 14 mandate. Acestea includ Lista comună, reprezentată de Yousef Taysir Jabareen, și Ra’am, condus de Mansour Abbas. În timp ce blocul lui Netanyahu refuză orice colaborare cu reprezentanții comunității arabe, liderul Democraților manifestă o disponibilitate de a negocia cu aceștia, deși mulți alegători îi consideră neloiali statului Israel.
Formarea unei coaliții este complicată și de divergențe interne majore, precum chestiunea scutirilor de serviciu militar pentru studenții de la Yeshive. Partidele Shas și Yahadut ha-Torah se opun ferm eliminării acestor scutiri, o măsură susținută de opoziția sionistă. În paralel, posibilitatea unui guvern de uniune națională între Likud și partide precum Yashar sau B’Yahad este blocată de refuzul opoziției de a negocia cu Netanyahu, care este în prezent judecat pentru corupție.
Contextul politic este marcat și de dezbaterea privind responsabilitatea liderului în fața atacului Hamas din 7 octombrie 2023. Netanyahu este acuzat că nu a luat măsuri preventive în urma atacului care a provocat 1.200 de morți și răpirea a 251 de ostatici. Conflictul militar urmat a dus, conform datelor furnizate de Hamas, la moartea a peste 70.000 de persoane în Gaza, într-un număr care include atât combatanți, cât și civili.
Sondajele privind viitorul premier evidențiază o competiție directă între Benjamin Netanyahu și Gadi Eisenkot, fostul șef al statului major al armatei israeliene (IDF). Eisenkot este primul evreu de origine sefardă, părinții săi fiind originari din Maroc, care are șanse reale de a conduce guvernul. Această incertitudine reflectă o polarizare profundă în societatea israeliană în pragul alegerilor legislative.
