Bosnia Herțegovina organizează duminică un scrutin electoral care poartă un potențial semnificativ pentru viitorul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Alegătorii din această țară balcanică vor vota pentru președinția tripartită centrală și pentru parlamentul național, pe lângă alegerile legislative regionale desfășurate în cele două entități federale. Rezultatele preliminare ar putea fi publicate de Comisia Electorală Centrală imediat după închiderea urnelor, programată pentru ora 20:00, ora României.
Contextul politic este marcat de o frustrare crescută în rândul populației, cauzată de încetinirea economică și de ritmul lent al negocierilor cu UE. Criza politică prelungită este alimentată de partidele dominante pe criterii etnice din cele două entități, care au blocat în repetate rânduri deciziile guvernului central. Această instabilitate afectează capacitatea instituțiilor de a implementa reformele necesare pentru integrarea europeană, deși țara a obținut statutul de candidat în decembrie 2022.
Deși Bosnia Herțegovina a primit undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare în 2024, discuțiile propriu-zise nu au început încă. Liderii politici interni nu au îndeplinit cerințele esențiale impuse de Bruxelles, precum consolidarea supravegherii judiciare și adoptarea unor legi anticorupție. Dacă partidele etnice vor prevala și vor continua certurile în cadrul guvernului central, progresul în procesul de aderare la UE riscă să fie blocat și mai mult pe termen lung.
Competiția electorală implică partide etnice rivale, precum SDA bosniac, SNSD sârb și HDZ BiH croat, în confruntare cu coaliții de opoziție multietnice conduse de Partidul Social-Democrat. Conform platformei Poliwave, SDA deține un avantaj național de 21,4%, urmat de SDP cu 16,7%. În Republica Srpska, SNSD, condus de Milorad Dodik, se află în frunte cu 34,2%, partid care dorește legături strânse cu Serbia și Rusia.
Scrutinul este marcat și de o componentă geopolitică intensă, prin care Statele Unite și Rusia încearcă să își exercite influența asupra națiunii. În timp ce UE urmărește extinderea în Balcani, Rusia menține sprijinul pentru Republica Srpska pentru a încetini procesul. Totodată, Washingtonul promovează un proiect de conductă de gaz de 1,5 miliarde de dolari, gestionat de o companie cu legături cu administrația Trump, proiect care a generat avertismente din partea UE privind lipsa de transparență.
Structura politică a țării a fost definită prin Acordul de pace de la Dayton din 1995, care a pus capăt războiului și a divizat Bosnia Herțegovina în Republica Srpska, dominată de sârbi, și Federația Bosniaco-Croată. Acest sistem a lăsat țara guvernată de o președinție tripartită și un guvern central slab, legând permanent stabilitatea statului de echilibrul dintre cele două entități federale.
