Peste 3,4 milioane de alegători din Bosnia și Herțegovina au fost chemați la urne duminică pentru alegerile generale. Acest scrutin de amploare va stabili componența puterii la nivel de stat, la nivel de entități și la nivel de cantoane pentru perioada ce va urmări următorii patru ani. Procesul electoral este marcat de o modernizare tehnologică semnificativă, vizând securizarea și eficiența procedurilor de vot în întreaga țară.
O noutate majoră a acestui proces electoral este introducerea tehnologiei biometrice pentru verificarea identității alegătorilor la secțiile de votare. Procedurile includ utilizarea amprentelor digitale și scanarea automată a buletinelor de vot pentru a asigura integritatea scrutinului. Aceste echipamente tehnologice vor fi implementate în toate cele 5.200 de secții de votare deschise pe teritoriul țării, existând și unități de rezervă pregătite pentru a interveni rapid în cazul unor eventuale defecțiuni tehnice.
La nivel de reprezentare, alegătorii vor desemna direct cei trei membri ai președinției și 42 de deputați în Camera Reprezentanților a Adunării Parlamentare a BiH. Scrutinul vizează și alegerea a 98 de deputați în Camera Reprezentanților a Federației și a 83 de deputați în Adunarea Națională a Republicii Srpska. În cadrul Republicii Srpska, președintele și cei doi vicepreședinți vor fi aleși tot prin vot direct, în timp ce în Federație se vor desemna și adunările cantonale.
Competiția politică este extrem de fragmentată, implicând în total 76 de partide politice și patru candidați independenți. Acest scrutin are loc într-un climat marcat de tensiuni interetnice și dispute politice intense. Contextul este complicat de faptul că reforma electorală, promisă de partidele care au format guvernul după alegerile din 2022, nu a fost implementată, lăsând în desfășurare reguli care sunt considerate discriminatorii pentru anumite grupuri.
Regulamentul electoral actual afectează direct membrii minorităților naționale și pe cei care aparțin popoarelor constitutive, dar se află în minoritate în entitatea în care locuiesc. Această situație politică a avut consecințe directe asupra procesului de integrare europeană. Din cauza blocajelor politice apărute în mijlocul anului 2024, parcursul țării către UE a fost complet îngreunat, ceea ce a dus la pierderea unor sume de sute de milioane de euro din fondurile europene destinate reformelor.
Procesul de integrare a Bosnia și Herțegovina în Uniunea Europeană depinde de stabilitatea instituțională și de capacitatea de a implementa reforme structurale. Blocajele legislative și disputele privind reprezentarea etnică au creat un precedent de instabilitate care afectează direct accesul la fondurile de dezvoltare ale UE. Această situație pune sub semnul întrebării ritmul aderării țării la blocul european în contextul actual de tensiuni interne.
