Serviciul de informații extern al Rusiei, SVR, a lansat acuzații grave la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul proiectului de extindere a centralei nucleare Paks din Ungaria. Moscova susține că liderul european ar fi solicitat colaboratorilor săi să exercite presiuni asupra guvernului ungar pentru a renunța la cooperarea energetică cu corporația rusă de stat, Rosatom. Această dispută vizează o investiție masivă de 12,5 miliarde de euro, esențială pentru securitatea energetică a Ungariei.
Conform informațiilor transmise de Ministerul rus de Externe, Bruxelles-ul urmărește înlocuirea companiei Rosatom cu un furnizor din spațiul occidental. SVR susține că Ursula von der Leyen ar dori să obțină avantaje personale prin această schimbare, făcând o paralelă cu controversele legate de contractele încheiate cu Pfizer pentru vaccinurile împotriva COVID-19. Totuși, serviciul de spionaj rus nu a prezentat dovezi publice care să confirme oficial implicarea președintei Comisiei Europene în această campanie de presiune.
Autoritățile ruse argumentează că furnizorii europeni nu pot oferi Ungariei condiții la fel de avantajoase precum Rosatom, susținând că birocrații UE au recunoscut dificultatea de a concura echitabil pe această piață. Moscova avertizează că înlocuirea constructorului rus ar putea afecta direct costurile proiectului și performanța viitoarei centrale, care ar putea deveni mai puțin sigură și mai puțin eficientă. Totuși, Rusia nu a furnizat date tehnice sau comparații concrete între ofertele companiilor pentru a susține aceste afirmații.
Proiectul Paks II prevede construirea a două reactoare noi, fiecare cu o capacitate de 1.200 de megawați, pentru a asigura energia necesară populației și industriei ungare. Contractul a fost atribuit Rosatom în 2014, sub guvernarea lui Viktor Orbán, fără licitație publică, fiind finanțat în mare parte printr-un împrumut rusesc de 10 miliarde de euro. În prezent, administrația condusă de Péter Magyar, care a preluat conducerea Ungariei în primăvara anului 2026, analizează reevaluarea condițiilor contractuale și a costurilor investiției.
Situația juridică a proiectului a fost marcată de decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din septembrie 2025, care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul financiar acordat de Ungaria. Instanța a subliniat necesitatea de a verifica legalitatea atribuirii contractului către compania rusă fără un proces de licitație. În acest context, oficialul ungar István Kapitány a cerut o examinare a documentelor contractuale, deoarece acestea nu fuseseră puse integral la dispoziția noii administrații de la Budapesta.
Proiectul de extindere a centralei nucleare Paks rămâne un punct critic de tensiune între regulile de concurență ale Uniunii Europene și necesitățile de securitate energetică ale statelor membre. Deciziile privind furnizorii de tehnologie nucleară pot influența stabilitatea prețurilor la energie și capacitatea de producție pe termen lung în regiune, în contextul tranziției energetice și al dependențelor de resurse externe.
