Guvernul de la Sofia, sub conducerea premierului Rumen Radev, a declanșat o serie de controverse majore în urma măsurilor anunțate imediat după victoria prezidențială a Ilianei Iotova. Printre principalele decizii care au provocat reacții negative se numără închiderea Comisiei pentru studierea arhivelor fostei Securități, echivalentul instituției CNSAS din România, și majorarea prețului gazelor naturale. Aceste acțiuni au apărut într-un context de instabilitate politică, odată cu victoriile electorale ale unei figuri care susține dialogul cu Moscova.
Decizia de a desființa Comisia dosarelor comuniste a stârnit nemulțumiri profunde în rândul societății civile, al opoziției și al reprezentanților bulgari din Parlamentul European. Aceștia au catalogat această măsură drept una alarmantă și neîntemeiată, amintind că instituția a fost creată la recomandarea expresă a Uniunii Europene pentru a asigura transparența asupra trecutului comunist. Tensiunile au fost amplificate de faptul că 14 membri din comitetul de campanie al Ilianei Iotova au activat anterior ca agenți ai fostei Securități de stat.
Pe plan economic, consumatorii casnici din Bulgaria se confruntă cu o majorare accelerată a prețului gazelor naturale cu 32,5%. Această creștere a survenit la doar o zi după ce premierul Rumen Radev susținuse public că a reușit să evite o majorare și mai abruptă, de 34%. În paralel, un proiect guvernamental vizează redirecționarea a 40% din contribuțiile de la Pilonul II de pensii private către sistemul public de asigurări sociale, o mișcare pe care Comisia Europeană a criticat-o pentru riscul de destabilizare a pieței de capital.
Parlamentul de la Sofia a votat și o inițiativă legislativă controversată propusă de formațiunea de extremă dreapta Vâzrajdane, care interzice utilizarea limbii engleze pe inscripțiile din locurile publice. Textul impune ca toate mesajele să fie redactate obligatoriu în limba bulgară, oferind doar permisiunea de transliterare în alfabet latin, fără traducere. Măsura, care a fost respinsă de-a lungul a șase legislaturi și contestată de Academia Bulgară de Științe, a generat numeroase reacții pe platformele online.
În acest peisaj tensionat, figura influentului om de afaceri Delian Peevski a revenit în atenția publică, fiind sancționat de Statele Unite și Regatul Unit pentru corupție și luare de mită. Deși Ministerul de Interne sesizase Curtea de Conturi cu privire la un posibil conflict de interese, instituția de control a anunțat că nu a descoperit nicio neregulă în cazul acestuia. Aceste decizii administrative și acuzațiile de corupție contribuie la adâncirea neîncrederii publice în noua direcție asumată de puterea politică.
Contextul politic din Bulgaria este marcat de o tranziție de putere care implică figuri controversate și o reevaluare a relațiilor cu structurile internaționale. Deciziile privind arhiva securității și gestionarea fondurilor de pensii reflectă o schimbare de paradigmă în abordarea guvernanților față de moștenirea trecutului și stabilitatea financiară, într-un moment în care relația cu Uniunea Europeană și poziția față de conflictul din Ucraina rămân subiecte de dezbatere strategică intensă.
