Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși în SUA vor participa la alegerile de la jumătatea mandatului, proces cunoscut sub numele de „midterms”. Acest scrutin nu îl include pe Donald Trump pe buletinul de vot, însă rezultatele vor stabili componența Congresului SUA pentru a doua jumătate a mandatului său prezidențial. Alegătorii vor decide cine va controla Camera Reprezentanților și Senatul, instituții care au puterea de a adopta legi și de a gestiona cheltuielile federale ale țării.
În Camera Reprezentanților, se dispută toate cele 435 de locuri, iar pentru a obține majoritatea sunt necesare 218 mandate. În prezent, republicanii dețin controlul cu 218 locuri, în timp ce democrații au 214, alături de un independent care se alătură republicanilor. Democrații au nevoie de încă trei locuri pentru a prelua controlul, însă orice victorie a republicanilor le va limita capacitatea de a lansa investigații sau de a bloca proiecte de lege. Noua Cameră va depune jurământul pe 3 ianuarie 2027.
La nivelul Senatului, se reînnoiesc 35 de locuri din totalul de 100, inclusiv alegeri speciale în Florida și Ohio pentru a înlocui funcțiile deținute anterior de Marco Rubio și JD Vance. Republicanii dețin în prezent 53 de locuri, în timp ce democrații au 45, plus doi independenți care votează cu aceștia. Pentru a prelua controlul, democrații au nevoie de un câștig net de patru locuri, însă o egalitate de 50-50 ar favoriza republicanii, deoarece JD Vance poate decide rezultatul în caz de balotaj.
Analistul Todd Belt subliniază că o victorie a democraților ar putea bloca proiectele de lege care nu țin de finanțarea guvernului, crescând riscul de blocaje guvernamentale. Dacă administrația Trump va întâmpina opoziție în Congres, președintele s-ar putea orienta mai mult către politica externă. În plus, controlul Senatului este crucial deoarece acesta poate respinge numirile de judecători federali și ai Curții Supreme, influențând societatea americană mult peste durata mandatului prezidențial curent.
Temele electorale includ costul vieții, drepturile reproductive, imigrația și securitatea legată de inteligența artificială sau conflictele internaționale. În ceea ce privește participarea, prezența la urne la „midterms” este istoric mai scăzută, cu o medie de 42% față de 58% la alegerile prezidențiale. Rezultatele pot fi complexe, existând riscul fenomenului de „miraj roșu”, în care numărarea timpurie a voturilor de la anumite grupuri poate oferi o imagine eronată a deznodământului final.
Sistemul electoral american funcționează pe baze de reprezentare diversificate, unde locurile în Camera Reprezentanților sunt repartizate între state în funcție de populație, conform recensământului decenal. De exemplu, California deține 52 de locuri, în timp ce state precum Wyoming sau Vermont au câte un singur reprezentant. Această structură asigură o distribuție a puterii care reflectă demografia țării, influențând direct dinamica politică la nivel federal și local.
