Președintele american Donald Trump a fost inclus în lista anuală a „prădătorilor libertății presei” publicată de organizația Reporteri fără Frontiere. Decizia este motivată de atacurile constante asupra jurnaliștilor, de restricțiile impuse profesioniștilor din domeniul informațiilor și de încercările de a reduce activitatea jurnalistică la un simplu instrument de comunicare politică. Această monitorizare anuală vizează actori politici, militari și economici care amenință independența presei sau siguranța celor care informează publicul.
Conform raportului RSF, de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în ianuarie 2025, presiunea asupra presei în Statele Unite a crescut semnificativ. Atacurile au depășit nivelul simplelor declarații publice sau al politicilor oficiale, evoluând către impunerea unor restricții fizice asupra jurnaliștilor. Această situație a contribuit la scăderea poziției Statelor Unite în clasamentul libertății presei, unde țara a coborât șapte locuri într-un singur an, ajungând pe locul 64.
Lista include și alți lideri globali acuzați de intimidarea presei, precum președintele rus Vladimir Putin și liderul belarus Aleksandr Lukașenko. În categoria liderilor care folosesc instituțiile statului pentru a reduce la tăcere criticii, figurează președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, acuzat de arestarea jurnaliștilor de la Matsaddash și închiderea publicației Mada Masr. De asemenea, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, este menționat în acest context de presiune asupra vociților critice.
Organizația atrage atenția și asupra influenței economice asupra independenței editoriale, menționând companii precum Alphabet și Meta. Printre persoanele criticate pentru impactul asupra libertății de informare se numără miliardarul Elon Musk, pentru promovarea dezinformării pe rețeaua X, și președintele Argentinei, Javier Milei, pentru atacurile asupra instituțiilor media. Totodată, sunt menționați investitori precum francezul Vincent Bollore sau georgianul Bidzina Ivanișvili, acuzați că slăbesc autonomia editorială a instituțiilor media independente.
Lista a suferit modificări față de ediția precedentă, prin eliminarea unor nume care nu mai ocupă poziții centrale sau care au fost înlăturate de la putere. Printre cei scoși se numără fostul lider iranian Ali Khamenei, Nicolas Maduro și liderii Viktor Orban și Aleksandar Vuèić. RSF menționează că aceste schimbări reflectă evoluția scenariilor politice, însă scopul principal rămâne evidențierea amenințărilor, fie că provin de la autorități, fie că derivă din acțiunile grupărilor criminale sau ale cartelurilor.
Monitorizarea libertății presei reprezintă un element critic în analiza stabilității democratice și a securității informaționale la nivel global. În contextul geopolitic actual, unde controlul narativ este utilizat strategic, capacitatea jurnaliștilor de a opera fără interferențe este esențială pentru transparența deciziilor politice. Scăderea poziției Statelor Unite în clasamentul RSF subliniază vulnerabilitatea instituțiilor media în fața presiunilor politice directe și a transformării jurnalismului în instrument de propagandă.
