Retragerea trupelor SUA din Irak, proces început sub mandatul lui Joe Biden și continuat de administrația Donald Trump, generează îngrijorări majore privind stabilitatea regională. Această decizie vine într-un context tensionat, în timpul unui conflict cu Iranul, și riscă să creeze un vid de securitate periculos. Analistul Jassim al-Bahadli avertizează că experiența ultimelor două decenii demonstrează cât de instabil poate deveni mediul securitar atunci când prezența militară occidentală dispare.
Teheranul și aliații săi interpretează acest exod ca pe o victorie strategică a „axei de rezistență”. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a solicitat chiar ca aliații lui Trump din Congres să voteze împotriva acestor mișcări. Iranul urmărește forțarea retragerii americane din Orientul Mijlociu, consolidându-și prezența prin intermediari de la căderea dictaturii din Irak. Ahmed Younis, analist politic de la Bagdad, subliniază că intermediarii Iranului ar putea încerca să își extindă rolul în instituțiile-cheie ale statului.
Pe planul terorist, oficialii de securitate din guvernul federal și din regiunea semiautonomă kurdă se tem de o revenire a grupării Statul Islamic. Deși califatul a fost înfrânt acum aproape un deceniu, există rețele de celule în adormire care pot profita de absența suportului american. Trupele SUA furnizau forțelor locale informații critice, supraveghere și recunoaștere aeriană, elemente esențiale pentru monitorizarea mișcărilor grupării sunite care a ocupat anterior o treime din țară.
Capabilitățile tehnice ale forțelor irakiene rămân o problemă critică în lipsa coaliției internaționale. Generalul în retragere Mohammed al-Jubouri a exprimat îngrijorări privind absența unui „Plan B” viabil pentru faza post-coaliție. Acesta a avertizat că unul dintre cele mai negre scenarii este posibilitatea ca Statul Islamic să obțină drone armate sau improvizate cu explozibili, într-un moment în care Irakul nu deține suficiente capacități aeriene pentru a contracara eficient astfel de amenințări.
Prezența militară a SUA în Irak este marcată de un cost uman ridicat, cu 4.500 de soldați americani uciși în peste 20 de ani. În conflictul actual cu Iranul, șapte dintre cei 18 militari americani decedați se aflau în Irak, ultimul fiind un sergent decedat în luna iulie la o bază de lângă Erbil. Această retragere urmează o istorie complexă de intervenții, de la înlăturarea lui Saddam Hussein până la lupta împotriva Al-Qaida și a grupării Statul Islamic.
Istoria intervenției americane în Irak este marcată de perioade de ocupare și de retrageri parțiale, precum cea din 2011, urmată de întoarcerea forțelor în 2014 pentru a combate Statul Islamic. Această dinamică a transformat regiunea într-un teren de conflict sectar și de luptă pentru influență între puterile regionale, lăsând instituțiile de securitate locale într-o poziție vulnerabilă în fața amenințărilor asimetrice și a actorilor non-statali.
