Ambasada Rusiei la București a respins oficial acuzațiile lansate de Serviciul Român de Informații privind organizarea unui atac cibernetic asupra unei instituții guvernamentale române. Evenimentul vizat de investigații a avut loc în decembrie anul trecut, moment în care autoritățile naționale au raportat o tentativă de compromitere a sistemelor de stat. Moscova susține că oficialitățile românești nu au prezentat nicio dovadă concretă care să ateste implicarea actorilor ruși în acest incident de securitate cibernetică.
Serviciul Român de Informații a informat recent că, prin intermediul Centrului Național Cyberint, a identificat atacul perpetrat de actorul cibernetic rus APT TURLA. În urma detectării acestei acțiuni de compromitere, serviciul de informații a implementat măsuri specifice de contracarare și proceduri de remediere a efectelor produse de acest atac. Informațiile privind această încercare de compromitere a unei instituții guvernamentale din plan național au ieșit în spațiul public la sfârșitul anului trecut, generând dezbateri privind securitatea digitală.
În cadrul unui răspuns transmis agenției Reuters, Ambasada Rusiei a calificat afirmațiile serviciilor de informații românești drept un neadevăr. Reprezentanții ruși au susținut că aceste acuzații fac parte dintr-un discurs despre atacuri hibride fictive orchestrate de Rusia. Moscova a reiterat faptul că partea română nu a furnizat nicio dovadă materială sau tehnică ce să susțină atribuirea atacului grupării APT TURLA, menționând că această poziție este repetitivă în relația cu serviciile de informații.
Contextul acestor acuzații se încadrează în avertismentele privind războiul hibrid la care este expusă România. Președintele Nicușor Dan a declarat că țara sa este ținta unor acțiuni menite să destabilizeze statele care oferă sprijin Kievului. Aceste acțiuni includ nu doar atacuri cibernetice, ci și campanii de dezinformare sau incidente la Marea Neagră, precum incursiunile cu drone și acțiuni de sabotaj, toate fiind interpretate ca încercări de escaladare a conflictului început în Ucraina.
Situația tensionată este accentuată de faptul că România este membră NATO și Uniunea Europeană, având o frontieră terestră de peste 600 de kilometri cu Ucraina. Președintele Nicușor Dan a subliniat importanța acestor amenințări în cadrul unei întrevederi cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Rusia a refuzat în mod repetat să recunoască existența unui război hibrid desfășurat împotriva statelor europene, respingând constant orice acuzație de implicare în astfel de operațiuni.
Securitatea cibernetică a instituțiilor de stat rămâne un punct critic în cadrul strategiilor de apărare ale membrilor NATO. Într-un peisaj geopolitic marcat de conflicte regionale, protecția infrastructurii digitale este considerată esențială pentru menținerea stabilității naționale. Incidentul raportat de SRI subliniază vulnerabilitatea sistemelor guvernamentale în fața actorilor cibernetici care operează la nivel de stat, într-un context de tensiuni constante între Rusia și statele europene.