Retragerea trupelor din Irak, un proces convenit în timpul Administrației Joe Biden și implementat sub Administrația Donald Trump, marchează o schimbare majoră în echilibrul de putere regional. Această decizie de a încheia prezența militară americană de lungă duritate este interpretată de Iran și de aliații săi ca o victorie politică și strategică. Totodată, oficialii și experții irakieni exprimă îngrijorări legate de posibilitatea apariției unui vid de securitate în țară.
Analistul irakian Jasim al-Bahadli subliniază că Iranul obține un avantaj strategic prin plecarea coaliției internaționale. Prezența militară a Statelor Unite a funcționat timp de ani de zile ca un contrabalans esențial împotriva influenței Teheranului în Irak. Fără acest factor de echilibrare, milițiile pro-iraniene ar putea încerca să își extindă controlul asupra proceselor de securitate și asupra deciziilor politice din cadrul statului irakian.
Reacțiile grupărilor armate susținute de Teheran au fost extrem de pozitive în ceea ce privește această retragere. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Islamic Resistance in Iraq, a descris evenimentul drept o „victorie istorică”, menționând că pe 30 septembrie se marchează sfârșitul unei perioade negre. Această viziune este susținută și de Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Parlamentul de la Teheran, care salută plecarea militarilor americani.
Pe de altă parte, există temeri că Irakul nu este pregătit să preia integral responsabilitățile de securitate. Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah, a declarat că țara nu este încă pe deplin pregătită pentru acest moment critic. Această lipsă de pregătire este accentuată de riscul ca organizația Stat Islamic să își reînvie rețelele clandestine, profitând de absența sprijinului american în materie de logistică, informații și utilizarea dronelor.
Sirwan Barzani, comandant kurd, a raportat mișcări ale celulelor clandestine ale Statului Islamic în ultimele două săptămâni. Anunțul retragerii coaliției ar putea crește moralul militanților, în condițiile în care oficialii irakieni au semnalat că o celulă a grupării pregătea atacuri sinucigașe pentru perioada retragerii. Această situație alimentează suspiciunile că organizația va încerca să exploateze breșele de securitate apărute în urma plecării trupelor.
Prezența militară a Statelor Unite în Irak a început în 2003, în urma invaziei pentru înlăturarea lui Saddam Hussein. După ce trupele au plecat în 2011, forțele americane s-au întors în țară mai puțin de trei ani mai târziu pentru a combate organizația Stat Islamic, care deținea la apogeu aproximativ o treime din teritoriul Irakului.