Forțele militare ale Statelor Unite urmează să finalizeze retragerea din Irak până miercuri, marcând sfârșitul unei prezențe care a început odată cu invazia din 2003. Această mișcare strategică, convenită în timpul președinției lui Joe Biden și implementată de administrația Donald Trump, se produce în contextul unui conflict activ între SUA și Iran. Procesul de plecare este unul discret, fără ceremonii deschise presei, conform informațiilor furnizate de Comandamentul Central.
Retragerea coaliției anti-ISIS, formată în 2014, ridică temeri legate de stabilitatea regională și de revenirea grupărilor extremiste. Experții în securitate avertizează că plecarea trupelor ar putea oferi Statului Islamic și altor inamici ai SUA oportunitatea de a reveni în regiune. Această situație este considerată critică, având în vedere că în 2014 gruparea ISIS a reușit să preia controlul asupra unei treimi din teritoriul irakian, după prăbușirea diviziilor armatei locale.
Analistul de securitate Jasim al-Bahadli subliniază că Teheranul ar putea beneficia strategic de pe urma plecării coaliției. Prezența militară americană a funcționat timp de ani de zile ca o contrapondere la influența Iranului în Irak. Grupurile milițiene pro-iraniene ar putea folosi acest impuls pentru a obține o influență mai mare asupra procesului decizional politic și asupra securității naționale, transformând retragerea într-o victorie pentru mișcările lor.
Abu Mojtaba al-Yasiri, reprezentant al Rezistenței Islamice din Irak, a descris decizia ca fiind o victorie istorică pentru facțiunile armate susținute de Iran. Acesta a declarat că pe 30 septembrie se marchează încheierea unei perioade de ocupație și eșecul proiectului american de a impune voința asupra țării. În același timp, liderul tribal sunnit Abdulrahman al-Zobaie din Fallujah a exprimat îngrijorări privind pregătirea Irakului de a prelua controlul securității.
Deși suveranitatea este un obiectiv susținut de toți cetățenii, există temeri că plecarea coaliției va crea un vid de putere periculos. Abdulrahman al-Zobaie a menționat că Irakul nu pare să fie încă pregătit să gestioneze singur dosarul securității în acest moment. Această incertitudine este alimentată de riscul ca grupările susținute de Iran să preia controlul asupra zonelor lăsate în urmă de forțele americane.
Prezența militară a SUA în Irak a fost marcată de o perioadă lungă de instabilitate, începând cu răsturnarea lui Saddam Hussein în 2003. De la plecarea inițială a trupelor în 2011, regiunea a trecut prin diverse faze de conflict, inclusiv lupta intensă împotriva terorismului de către coaliția formată ulterior în 2014. Acest context istoric subliniază complexitatea securității în Irak și dificultatea de a asigura o stabilitate durabilă fără intervenții externe.
