Rusia, Arabia Saudită și Australia sunt identificate ca fiind statele care au contribuit cel mai mult la emisiile globale de dioxid de carbon prin intermediul exporturilor de combustibili fosili. Această concluzie rezultă dintr-o analiză realizată de Carbon Brief, care acoperă perioada cuprinsă între anul 1850 și sfârșitul anului 2025. Studiul evidențiază responsabilitatea statelor care extrag și vând resurse de cărbune, petrol și gaze, spre deosebire de metodele clasice care urmăresc doar consumul intern.
Rusia ocupă primul loc în acest clasament, generând peste 70 de gigatone de CO2 prin arderea combustibililor fosili exportați. Statul dispune de rezerve masive de cărbune, petrol și gaze, fiind unul dintre cei mai importanți furnizori de energie la nivel mondial. Această poziție reflectă volumul uriaș de resurse energetică trimise pe piețele internaționale, contribuind semnificativ la amprenta globală de carbon.
Arabia Saudită urmează pe locul al doilea, cu aproximativ 60 de gigatone de CO2 asociate exporturilor sale de combustibili fosili. Regatul este un producător major de petrol și gaze, fiind menționat ca fiind unul dintre statele care au frânat negocierile internaționale privind combaterea schimbărilor climatice. Reprezentanții ministerului de la Riad susțin că responsabilitatea aparține consumatorilor, argumentând că emisiile istorice pe teritoriul țării reprezintă doar 1% din totalul global.
Australia se află pe poziția a treia, cu peste 25 de gigatone de CO2, un nivel comparabil cu cel al Venezuelei. Deși deține președinția summitului ONU privind clima, COP31, organizat în Turcia, țara nu a stabilit un termen-limită pentru utilizarea sau exportul combustibililor fosili. Aceste resurse reprezintă aproximativ două cincimi din valoarea totală a exporturilor australiene, iar contribuția sa la încălzirea globală se dublează atunci când sunt incluse emisiile din exporturi.
Negocierile de la summitul COP31 sunt marcate de divergențe și de opoziția unor state precum Arabia Saudită și Rusia. În timp ce Australia a propus un document care include un apel la tranziția imediată de la combustibilii fosili, perspectiva adoptării unei formulări ferme rămâne incertă. Absența Statelor Unite de la summit, sub administrația Donald Trump, reduce presiunea asupra participanților, în condițiile în care producătorii de energie exercită o putere politică decisivă.
Contextul actual al negocierilor climatice este influențat de dificultățile de finanțare și de rezistența politică internă a unor lideri. La summitul COP28 de la Dubai, în 2023, țările au convenit să contribuie la o tranziție globală, însă fără un calendar concret de implementare. Această lipsă de planuri de execuție permite marilor exportatori să continue activitățile de extracție fără a impune constrângeri imediate asupra economiilor lor bazate pe resurse fosile.