Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefan Avrămescu, a oferit detalii despre viziunea partidului asupra politicii externe și despre poziționarea României față de actorii internaționali majori. În cadrul unei intervenții, acesta a subliniat necesitatea ca România să își urmeze un interes național clar în cadrul deciziilor externe. Avrămescu a propus consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, dar și adoptarea unei atitudini mai ferme în raport cu Uniunea Europeană.
Referitor la raportul cu Uniunea Europeană, Ștefan Avrămescu a criticat lipsa de fermitate a României în fața instituțiilor europene. El a declarat că țara nu ar trebui să aibă o atitudine de supunere, afirmând că România nu trebuie să „stăm cu capul plecat” în fiecare dată când interacționează cu UE. Această poziție vizează o mai bună protejare a intereselor naționale în cadrul proceselor de decizie de la nivel continental.
Analizând rezultatele alegerilor midterms din SUA, în care Democrații au obținut victorii, Ștefan Avrămescu a considerat că acest fenomen este obișnuit în sistemul american. El a menționat că astfel de schimbări în compoziția Congresului au avut loc și în mandatele lui Clinton sau Obama. Deși va exista o opoziție mai puternică, el nu crede că atribuțiile președintelui se vor schimba radical, subliniind importanța relațiilor cu Washington.
În ceea ce privește relația cu Israel, Ștefan Avrămescu a respins eticheta de antisemitism aplicată partidului AUR. El a confirmat că partidul menține o „relație foarte bună” cu Likud, partidul condus de Benjamin Netanyahu, și că au existat discuții cu reprezentanții acestuia. Avrămescu a menționat că, în timpul campaniei prezidențiale, George Simion a exprimat deschiderea de a îl primi pe Benjamin Netanyahu în România.
În contextul investigațiilor privind comunicarea partidului, Ștefan Avrămescu a negat existența unor contracte de consultanță cu Srulik Einhorn sau Jonatan Urich. El a explicat că toate mesajele și liniile de comunicare ale AUR sunt aprobate intern de conducerea partidului. Conform coordonatorului Departamentului de Comunicare, deși a existat o ofertă de consultanță din exterior, aceasta nu a fost acceptată, procesul de comunicare fiind gestionat exclusiv în interiorul AUR.
Discursurile privind politica externă și suveranitatea națională apar într-un moment în care România gestionează presiuni constante la nivel regional. Deși contextul actual este marcat de incertitudini geopolitice, deciziile privind parteneriatele strategice rămân un punct central în dezbaterea publică. Această dinamică este esențială pentru stabilitatea securității naționale și pentru poziționarea țării în cadrul structurilor de apărare și cooperare internațională.
