Rezultatele alegerilor de la mijlocul mandatului au lăsat Partidul Republican într-o poziție de slăbiciune la Washington, expunându-l pe Donald Trump la o supraveghere legislativă mult mai strictă. Deși controlul Congresului va trece în mâinile democraților, analiștii avertizează că președintele va păstra o libertate de manevră semnificativă în politica externă. Această autonomie îi permite să își continue obiectivele pe scena mondială, afectând zone critice precum Iran, Israel, Ucraina și China.
Conflictul cu Iranul reprezintă cea mai urgentă provocare pentru administrația Trump, în contextul în care acesta a recunoscut că acest război a contribuit la pierderea ambelor camere ale Congresului. Deși a insistat că atacul asupra Republicii Islamice a fost esențial pentru a preveni obținerea unei arme nucleare, președintele nu a exprimat regrete. Analiștii subliniază că, dacă va fi pus la colț, Trump ar putea recurge la utilizarea unilaterală a forței în străinătate.
Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a declarat că misiunea partidului său este să pună frână haosului creat de Trump, atât pe plan intern, cât și pe cel extern. Totuși, experții, precum William Wechsler de la Atlantic Council, notează că democrații au capacitatea de a bloca agenda legislativă internă, dar nu pot opri ușor președintele în exercitarea funcției de comandant suprem. Instrumentele de control rămase democraților sunt limitate la anchete și restricționarea finanțării operațiunilor externe.
În ceea ce privește Ucraina, democrații vor încerca să reînvie sprijinul pentru Kiev, aflat sub presiunea lui Trump, care a oprit asistența directă. Aceștia speră să construiască o majoritate capabilă să reziste dreptului de veto al președintelui, în timp ce criticii au semnalat că ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină a întărit percepția unei apropieri cu Moscova. În paralel, relațiile cu aliații europi și Canada rămân tensionate din cauza tacticii de presiune și a tarifelor impuse.
Situația Israelului este la fel de complexă, deoarece mulți candidați democrați progresiști au campaniat împotriva ajutorului militar acordat acestui stat. Trump a anunțat deja că ajutorul va fi oprit la sfârșitul anului, deși autoritatea sa legală asupra acestui aspect este incertă. În interiorul mișcării MAGA, un număr tot mai mare de susținători manifestă nemulțumire față de intervențiile străine, fapt confirmat și de vicepreședintele JD Vance, care s-a distanțat de politica față de Iran.
În sistemul politic american, perioada de „lame-duck”, sau de „rață șchioapă”, apare atunci când un politician își vede influența internă diminuând din cauza limitărilor de candidatură. În aceste faze, președinții tind să se concentreze pe afacerile internaționale pentru a-și consolida moștenirea. Pentru Trump, focusul pare să fie lăsarea unei amprente globale, indiferent dacă această moștenire va fi percepută ca fiind pozitivă sau nu de către restul lumii.
