Ytriul, un element metalic cu importanță strategică majoră, a devenit un instrument central în tensiunile geopolitice dintre China și partenerii săi occidentali. Acest metal, care se găsește adesea împreună cu pământurile rare, este esențial pentru tehnologii avansate, de la ecrane electronice și lasere, până la straturile de izolare termică ale motoarelor de avioane cu reacție. Dependența globală de furnizorul principal, China, pune sub semnul întrebării stabilitatea sectorului aerospațial și al industriei de semiconductori.
Situația actuală este marcată de livrări extrem de neregulate, China impunând restricții asupra exporturilor de ytriu începând cu aprilie anul trecut. În jurul jumătății anului trecut, livrările către Statele Unite au fost complet suspendate, iar fluxul de aprovizionare a fost marcat de o volatilitate extremă. De exemplu, în octombrie, după o întâlnire între Xi Jinping și Donald Trump în orașul Busan, livrările au fost reluate, însă procesul de export rămâne strict controlat prin cerința de a demonstra utilizarea exclusivă în scopuri civile.
Impactul acestor restricții este vizibil în lanțurile de producție americane, unde penuria a provocat întreruperi în sectorul materialelor izolante termice. În martie, China a trimis către SUA o cantitate de 60 de tone de oxid de ytriu, după ce pare că a intervenit Casa Albă pentru a ajuta o companie americană aflată în dificultate. Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, a exprimat nemulțumire față de ritmul lent al exporturilor chineze, subliniind necesitatea intervențiilor pentru a susține interesele comerciale.
Japonia este un alt exemplu al impactului acestui control asupra resurselor, raportând livrări reduse de ytriu începând cu noiembrie. Această situație a apărut în urma declarațiilor prim-ministrei Sanae Takaichi privind apărarea Taiwanului. Impactul economic este documentat în raportările de la Bursa de Valori din Tokyo, unde numărul de documente care menționează pământurile rare ca factor de risc a crescut semnificativ în perioada mai-iunie, reflectând dificultățile companiilor japoneze.
În cadrul acestui context, Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite estimează că producția minieră mondială de ytriu se situează între 10.000 și 15.000 de tone metrice. Deși datele exacte privind dimensiunea pieței sunt greu de accesat, controlul chinez asupra resurselor rămâne un factor de presiune major. Beijingul utilizează controlul asupra exporturilor ca un instrument de negociere, furnizind cantități suficiente pentru a evita o confruntare totală, dar insuficient de a elimina presiunea asupra partenerilor comerciali.
Uniunea Europeană urmărește de asemenea să gestioneze riscurile legate de accesul la minerale critice. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a solicitat Chinei să rezolve problemele legate de exporturi până în octombrie, avertizând că presiunea politică pentru găsirea unor soluiare alternative va crește. Negocierile privind controalele chineze asupra exporturilor de pământuri rare, inclusiv ytriul, rămân un subiect de discuție strategică pentru Europa în contextul deficitului comercial în creștere.
