Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

Revendicările Moscovei la Abu Dhabi: Rusia solicită revenirea la configurația NATO din 1997

Kremlinul propune încetarea prezenței militare a Alianței pe teritoriul statelor care au aderat după prima extindere către est.

Redacția 544 cuvinte 3 min citire

Revendicările Moscovei la Abu Dhabi: Rusia solicită revenirea la configurația NATO din 1997
Foto: DW Română

Reprezentanții Rusiei au prezentat la Abu Dhabi un document care conține o serie de revendicări de amploare în cadrul negocierilor pentru încetarea războiului din Ucraina. Conform informațiilor publicate de New York Times, documentul datat 10 noiembrie solicită nu doar oprirea livrărilor de armament occidentale către Ucraina, ci și retragerea trupelor și a bazelor militare ale NATO de pe pozițiile din anul 1997. Această cerere vizează în esență limitarea prezenței militare a Alianței pe teritoriul statelor care au devenit membre ulterior primei extinderi.

Prin referirea la anul 1997, Kremlinul țintește configurația Alianței Nord-Atlantice de dinaintea primului val de extindere către est, când NATO număra doar 16 state membre. În acea perioadă, Polonia, Republica Cehă și Ungaria fuseseră deja invitate, dar deveniseră membre abia doi ani mai târziu. În prezent, Alianța cuprinde 32 de state, însă Rusia nu solicită explicit ieșirea statelor din NATO, ci doar încetarea dislocării forțelor pe teritoriul acestora. O astfel de măsură ar diminua semnificativ capacitatea de apărare a flancului estic.

Impactul unei eventuale retrageri ar fi critic pentru securitatea regională, afectând direct capacitățile de apărare aeriană și prezența forțelor de descurajare. De exemplu, statele baltice depind de supravegherea spațiului aerian asigurată de aliați, deoarece nu posedă aeronave de luptă autonome. Totodată, o retragere ar putea bloca constituirea brigăzii germane din Lituania, programată să atingă capacitatea operațională completă la sfârșitul anului 2027. În România, baza aeriană Mihail Kogălniceanu este în proces de extindere pentru a deveni cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa.

Liderii din estul Europei au respins categoric aceste cereri, considerându-le nerealiste sau de neconcepute. Premierul polonez Donald Tusk a declarat pentru TVP World că nu va permite stabilirea unor noi reguli de securitate peste capul Poloniei și al Europei, în timp ce Rumen Radev a calificat retragerea drept o imposibilitate. Estonia, prin premierul Kristen Michal, a refuzat să acorde Rusiei orice drept de decizie asupra arhitecturii de securitate europeană. Există însă temeri că securitatea acestor state ar putea deveni obiectul unor negocieri directe între Washington și Moscova.

Din punct de vedere juridic, dreptul de a alege alianțele face parte din suveranitatea fiecărui stat, conform articolului 10 din tratatul NATO. Actul Fondator NATO–Rusia din 1997 stipula clar că nicio parte nu are drept de veto asupra deciziilor celeilalte. De asemenea, în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, Rusia încearcă să obțină o influență suplimentară asupra cadrului de securitate postbelică. Stanisław Żaryn a interpretat aceste acțiuni ca o tentativă de a câștiga timp și de a slăbi Occidentul în vederea unei confruntări viitoare.

Contextul geopolitic actual este marcat de o volatilitate extremă a relațiilor dintre marile puteri. În timp ce negocierile de la Abu Dhabi vizează garanțiile de securitate, alte evenimente internaționale, precum summitul APEC unde Donald Trump și Vladimir Putin au fost surprinși în timpul unei întâlniri în Alaska, subliniază complexitatea dialogului diplomatic global. Aceste dinamici influențează direct modul în care statele europene își evaluează riscurile de securitate și necesitatea de a menține o prezență militară robustă pe flancul estic al Alianței.

Surse

Sursa: DW Română

Tot în Analize