Evaluarea fostului director al CIA, David Petraeus, plasează Republica Moldova într-o poziție de vulnerabilitate strategică în fața ambițiilor lui Vladimir Putin. Această analiză nu indică o invazie iminentă, ci evidențiază riscul ca statul să devină o țintă mai probabilă pentru Rusia decât Lituania. Diferența fundamentală rezidă în faptul că Lituania beneficiază de apărarea colectivă a NATO, în timp ce Republica Moldova este doar partener al Alianței, fără protecția oferită de articolul 5.
Pentru Kremlin, lipsa obligației de asistență în cazul unui atac asupra Chișinăului reduce costurile și riscurile operaționale. Deși Republica Moldova deține o neutralitate constituțională, aceasta nu oferă garanții de securitate în fața prezenței militare ruse din regiunea transnistreană. Obiectivul principal al Rusiei este subordonarea politică și blocarea integrării europene, prin metode precum manipularea informațională, atacurile cibernetice sau utilizarea energiei ca instrument de presiune.
Deși Rusia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, rezistența Ucrainei funcționează ca un obstacol pentru o ofensivă terestră. Totuși, amenințările sunt deja palpabile, exemplificate de atacul rusesc asupra punctului ucrainean Starokozace, raportat pe 9 septembrie. Acest eveniment a cauzat două victime și a afectat traficul la frontiera moldoveană, demonstrând că războiul din vecinătate afectează direct economia și mobilitatea instituțiilor statului.
David Petraeus critică în același timp ezitarea statelor europene în adaptarea conceptelor de apărare. El subliniază că Vladimir Putin mizează pe epuizarea Occidentului și a Ucrainei pentru a obține schimbări politice. O Republică Moldova capabilă să reziste presiunilor ar putea crește costul agresiunii, modificând astfel calculul strategic al Rusiei, care caută câștiguri fără a parcurge procesul unei ocupații militare extinse.
Pentru securitatea regională, consolidarea apărării este esențială, incluzând sistemele antiaeriene și protejarea infrastructurii. O Republică Moldova subordonată Moscovei ar aduce infrastructura de influență rusă direct la frontiera de pe Prut. Cooperarea operațională cu partenerii occidentali și combaterea finanțărilor clandestine sunt necesare pentru a menține stabilitatea în fața presiunilor externe.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută, în care lideri precum Giorgia Meloni au observat modul în care Rusia caută escaladarea pentru a distrage atenția de la conflictul din Ucraina. Această strategie de diversificare a presiunilor este vizibilă în modul în care Moscova utilizează instrumente non-militare pentru a destabiliza statele vecine care nu beneficiază de protecția directă a structurilor de apărare occidentale.
