Oliver Blume, directorul general al Volkswagen, a solicitat Franței și Germaniei să își coordoneze politicile industriale pentru a proteja competitivitatea sectorului auto european. Această cerere este formulată într-un context în care producătorii din China câștigă rapid cotă de piață în Europa, în timp ce Parisul și Berlinul nu au reușit să ajungă la un consens privind măsurile de sprijin pentru producția de pe continent. Oliver Blume subliniază că industria se află într-un moment decisiv, dar consideră că există încă posibilitatea de a recupera terenul pierdut.
Expansiunea mărcilor chineze, precum BYD, reprezintă o provocare majoră, companiile profitând de dificultățile pieței interne din China pentru a extinde exporturile către Europa. Datele furnizate de ACEA indică o schimbare radicală în segmentul hibridelor plug-in, unde mărcile chineze au ajuns să dețină 25% din piața europeană în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu doar 2% în 2024. În cazul modelelor hibride convenționale, cota producătorilor chinezi a crescut semnificativ, de la 2% la 14% în aceeași perioadă.
Deși Uniunea Europeană a introdus taxe vamale suplimentare pentru mașinile electrice produse în China, constructorii chinezi și-au adaptat strategia prin extinderea ofertei de modele hibride, care nu sunt vizate de aceleași măsuri. Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de hibride, prin care China ar accepta să limiteze livrările la jumătate din volumele estimate anterior. Oliver Blume a salutat acest progres, dar a avertizat că măsurile comerciale nu sunt suficiente fără condiții de concurență echitabile.
Disputa dintre Franța și Germania vizează definiția conceptului „Made in Europe”, utilizat pentru acordarea stimulentei industriale. Parisul susține că aceste avantaje trebuie rezervate exclusiv celor 27 de state membre, în timp ce o definiție mai largă ar putea include țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud. Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a declarat că utilizarea unei definiții care include țări din afara UE ar putea afecta încrederea europeanilor, insistând pe necesitatea unor mecanisme de protecție.
Un alt punct de conflict este viitorul motoarelor cu combustie, având în vedere obiectivele UE de reducerea emisiilor de CO2 până în 2035. Constructorii europeni solicită o politică climatică mai flexibilă, invocând ritmul tranziției și costurile ridicate de producție. Un posibil compromis ar putea implica acceptarea de către Franța a unei relaxări a obiectivelor pentru 2030 și 2035, oferind un rol mai important combustibililor alternativi, în schimbul unei definiții mai stricte a producției europene acceptate de Germania.
Situația economică este tensionată și pentru cel mai mare producător auto european, Volkswagen, care gestionează un program masiv de restructurare. Compania vizează simplificarea proceselor de producție și standardizarea componentelor pentru a reduce costurile operaționale. Aceste măsuri de restructurare ar putea duce la eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă, în timp ce grupul încearcă simultan să lanseze modele electrice mai accesibile pentru a concura cu producătorii chinezi.
