Parlamentul României a aprobat, pe 20 octombrie 2026, numirea lui Luca Niculescu în funcția de prim-ministru, după o perioadă de instabilitate guvernamentală de cinci luni. Candidatul, un tehnocrat de 55 de ani fără apartenență politică, a obținut susținerea a 280 de deputați și senatori, depășind pragul necesar de 233 de voturi pentru aprobarea programului și a componenței cabinetului. Această decizie marchează încercarea de a pune capăt crizei politice care a început în aprilie 2026.
Agenția TASS descrie profilul lui Luca Niculescu ca fiind unul prooccidental și sistematic, însă subliniază că succesul acestui guvern este pus la îndoială de observatorii politici locali. Disensiunile dintre partide și natura compromisului prin care s-a obținut susținerea cabinetului sunt văzute ca obstacole majore. Deși Niculescu a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, primele trei încercări de a forma un guvern au eșuat din cauza lipsei de colaborare între forțele politice.
Criza guvernamentală a fost declanșată de destrămarea coaliției formate după alegerile din 2024, care includea PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți. Conflictul a escaladat în aprilie 2026, când PSD a retras susținerea pentru premierul Ilie Bolojan, de la PNL, invocând lipsa de dialog și măsurile de austeritate. Ulterior, cabinetul Bolojan a devenit un guvern interimar cu atribuții limitate, până când i s-a refuzat încrederea în Parlament la data de 5 mai 2026.
Formarea noului guvern a implicat negocieri complexe între liderii Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, care au oferit sprijinul lor pentru Niculescu. PSD a obținut 11 din cele 17 posturi ministeriale, în timp ce PNL a declarat că va vota în favoarea cabinetului, dar va rămâne în opoziție. Programul de guvernare prezentat de Niculescu include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO și implementarea unor reforme în sănătate și securitate internă.
Situația economică rămâne o sursă de presiune, în condițiile în care deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,9% din PIB, depășind limita UE de 3%. România riscă să piardă statutul de economie cu potențial ridicat de investiții la evaluările agențiilor de rating de la începutul anului 2027. În prezent, țara a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile europene din cauza neîndeplinirii reformelor necesare pentru accesarea resurselor.
Instabilitatea politică din România a avut repercurși internaționale, fiind urmărită atent de partenerii regionali. În contextul numirii noului premier, Maia Sandu și premierul Vasile Tofan au transmis mesaje de succes către Luca Niculescu, oferind asigurări că România poate conta oricând pentru Republica Moldova. Această susținere externă vine într-un moment în care liderul AUR, George Simion, a criticat dur noul cabinet, numindu-l o „marionetă”.
