Statele membre ale Uniunii Europene organizează discuții confidențiale privind reacția necesară în cazul unui atac hibrid major care ar putea cauza moartea mai multor cetățeni europeni. Oficialii și diplomații europeni consideră acest scenariu de criză tot mai plauzibil în contextul actual. Reuniunile de lucru au fost desfășurate în format restrâns, fără asistenți și fără utilizarea telefoanelor mobile, pentru a permite schimbul de opinii într-un mediu securizat.
Intensificarea acestor consultări a avut loc după un incident survenit în luna august, când o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig. Acest eveniment a servit drept un semnal de alarmă pentru autorități, subliniind riscul ca incidentele hibride să treacă de la sabotaj la provocarea unor victime multiple. Un diplomat de rang înalt a declarat că incidentul de la Leipzig demonstrează faptul că un atac cu victime nu este un scenariu exclus din perspectiva securității europene.
În cadrul acestor reuniuni, miniștrii și diplomații au analizat diverse măsuri de intervenție, precum trimiterea unor echipe de urgență sau mobilizarea rapidă a fondurilor europene pentru statele afectate. Se pune accent pe coordonarea comunicării publice la nivelul instituțiilor UE pentru a gestiona criza. Totodată, comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a menționat că UE își consolidează capacitatea de a anticipa amenințări și de a îmbunătăți sistemele de avertizare timpurie pentru a proteja reziliența democratică.
Discuțiile au scos la iveală divergențe semnificative între capitalele europene privind rolul UE și riscul de suprapunere cu responsabilitățile NATO. Criticii se tem că noile inițiative, precum protocolul de securitate propus de Ursula von der Leyen, ar putea crea confuzie în timpul unei crize. Oana Lungescu, cercetător la RUSI, a avertizat că mecanismele paralele ar putea încetini procesul decizional, în timp ce unele guverne sunt reticente să transmită informații sensibile în cadrul structurilor europene de teamă că acestea vor ajunge la Moscova.
Pentru a evita blocajele, experții sugerează o delimitare clară a atribuțiilor: NATO ar trebui să se concentreze pe descurajarea militară și schimbul de informații, în timp ce UE ar gestiona consecințele civile. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a subliniat că Rusia folosește instrumente tot mai letale pentru a testa pregătirea europeană. Această strategie vizează testarea rezilienței prin acțiuni care rămân, de cele mai multe ori, sub pragul unui atac militar direct.
Termenul de atac hibrid descrie acțiuni ostile care vizează destabilizarea societăților fără a declanșa un conflict armat convențional. Acestea includ atacuri cibernetice, tentative de influențare a proceselor electorale, acte de sabotaj sau încălcări ale spațiului aerian. În cadrul Uniunii Europene, blocul a creat deja un set de instrumente pentru amenințări hibride, însă noile discuții vizează extinderea capacităților de răspuns pentru situații care implică pierderi de vieți omenești.
