Uniunea Europeană analizează strategii de pregătire pentru scenariul unui atac hibrid care ar putea provoca numeroase victime în cadrul statelor membre. Discuțiile au avut loc în ultimele săptămâni între ambasadorii celor 27 de țări europene, reuniți într-un format restrâns, fără asistenți sau telefoane. Această mișcare de pregătire strategică vine ca răspuns la riscul crescut de sabotaj și operațiuni sub acoperire care vizează întreg continentul.
Debaterile diplomatice s-au intensificat după descoperirea unei drone încărcate cu explozivi pe aeroportul din Leipzig, în luna august. Oficialii și diplomații subliniază că incidentul din Leipzig a demonstrat că un atac grav, capabil să provoace victime la scară largă, nu este un scenariu exclus. Un diplomat de rang înalt al UE a avertizat că, având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, apariția unor victime este inevitabilă într-un viitor apropiat.
Discuțiile de la nivelul UE se concentrează pe detalii operaționale precum desfășurarea echipelor de intervenție în situații de urgență și deblocarea fondurilor pentru statele afectate. De asemenea, liderii instituțiilor europene caută modalități de a comunica eficient în timpul unor astfel de crize. Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a declarat că democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări, subliniind necesitatea de a fi pregătiți pentru evenimente grave.
Propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, include un „protocol de securitate în caz de urgență” și crearea unui „Consiliu European de Securitate”. Aceste măsuri ar urma să fie integrate într-o „Strategie europeană de securitate” de referință, programată pentru publicare la începutul lunii noiembrie. Totuși, unii diplomați se opun acestor inițiative, argumentând că implementarea lor ar dura luni de zile și ar putea duplica instrumentele de răspuns la crize deja existente.
Există temeri semnificative privind suprapunerea rolurilor dintre UE și NATO, ceea ce ar putea crea confuzie în procesul decizional. Expertul la RUSI, Oana Lungescu, a avertizat că orice suprapunere riscă să încetinească reacțiile, moment în care timpul este esențial. Pentru a evita acest risc, s-a sugerat ca NATO să gestioneze schimbul de informații și descurajarea militară, în timp ce UE ar trebui să se concentreze strict pe răspunsul civil.
Contextul actual este marcat de o serie de incidente subversive, de la incendii suspecte la stații de comunicații Starlink în Polonia, până la scufundarea unei nave în Marea Neagră prin utilizarea dronelor. Aceste acțiuni hibride, care nu ating pragul unui act direct de război, sunt utilizate pentru a destabiliza securitatea europeană. Întregul bloc european este afectat de relatări aproape zilnice despre astfel de operațiuni care vizează infrastructura și spațiul aerian.
