Un cetățean cubanez stabilit în Rusia, care activează ca instructor de dansuri latine, este acuzat de coordonarea unor acte de sabotaj în cel puțin patru țări europene în cursul anului 2024. Sub identitatea de „Adrian” sau „Dios”, acesta ar fi recrutat minim 12 persoane pentru misiuni de sabotaj în numele serviciilor de informații rusești, utilizând platforme precum Telegram pentru a atrage persoane vulnerabile.
Oemis Romagoza Durruthy, cunoscut în mediul online sub numele de „Adrian”, locuiește în Rusia de aproximativ 7 ani și este profesor la studio de dans „Made în Cuba” din Petrozavodsk. Acesta folosea anunțuri de angajare false, precum joburi de fotograf în Polonia, pentru a contacta persoane cu experiență militară. Ofertele de recrutare includ plăți de 1500 de dolari și bonusuri pentru fiecare operațiune finalizată, vizând în principal persoane din comunitatea latino-americană.
Unul dintre recrutați, Luis Alfonso Murillo Diosa, un fost soldat columbian de 34 de ani, a fost surprins în București în iulie 2024. Murillo a primit instrucțiuni prin imagini satelitare care indicau o unitate de reciclare și o sondă de petrol, având sarcina de a realiza fotografii și filmări, precum și de a provoca incendii. În urma acestui incident, columbianul a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru tentativă de sabotaj.
Strategia de recrutare se bazează pe utilizarea unor „agenți de unică folosință” care nu cunosc identitatea reală a angajatorilor sau scopul final al misiunilor. Acești oameni sunt contactați online și primesc toate resursele necesare, inclusiv bilete de avion și cazare, fără a se întâlni niciodată fizic cu coordonatorul. Această metodă este utilizată pentru a executa acte precum incendierea unor centre comerciale în Polonia sau magazine de mobilă în Lituania.
În Germania, autoritățile au raportat un incident în august 2026, în care o dronă cu explozibil a fost ghidată spre un avion de marfă pe aeroportul din Leipzig. Suspecții de sabotaj sunt considerați instrumente prin care Rusia încearcă să demonstreze o capacitate de a provoca daune oriunde. Expertul Keir Giles subliniază că aceste acțiuni sunt menite să proiecteze o imagine de omnipotență și să creeze disfuncții în cadrul Uniunii Europene.
Contextul securității naționale în România este marcat de monitorizarea atentă a activităților de spionaj și diversiune. În perioada de la începutul anului 2026, serviciile de informații românești au investigat un cetățean rus implicat în documentarea foto-video a unor centre de comunicații și baze militare utilizate de aliații NATO. Aceste acțiuni de monitorizare vizează protejarea infrastructurilor critice și a sediilor instituțiilor de apărare și ordine publică din țară.
