Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a solicitat miercuri accelerarea eforturilor diplomatice și stabilirea unui rol mai clar al Europei în procesul de negociere cu Rusia. Această declarație a fost făcută în cadrul Consiliului Nordic de la Helsinki, în contextul recentului dialog telefonic purtat de liderii nordici cu Vladimir Putin. Sîbiga a subliniat necesitatea unei politici bazate pe o singură voce, evitând dezbaterile interminabile privind reprezentarea sau formarea unor grupuri ad-hoc.
Discuția telefonică de marți, care a durat aproximativ 90 de minute, a implicat președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store. Deși Sîbiga a salutat inițiativa ca pe un pas înainte în eforturile de pace, el a recunoscut că este necesară o coordonare mai bună între parteneri. Kievul a fost informat în prealabil despre această conversație, ceea ce a permis transmiterea mesajelor și a viziunii președintelui Volodimir Zelenski către Kremlin.
Inițiativa liderilor nordici a generat critici din partea unor parteneri europeni, precum premierul danez Mette Frederiksen și cel suedez, Ulf Kristersson. Aceștia susțin că nu ar trebui purtate discuții cu Vladimir Putin atât timp cât Rusia continuă războiul și refuză retragerea de pe teritoriul ucrainean. Sîbiga a argumentat însă că timpul este un factor critic pentru Ucraina, afirmând că populația țării are o percepție diferită asupra urgenței situației.
În timpul apelului, Alexander Stubb și Jonas Gahr Store i-au solicitat lui Vladimir Putin oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene și permiterea transportului cerealelor prin Marea Neagră. De asemenea, liderii nordici au cerut progrese în schimburile de prizonieri și acceptarea unui armistițiu mai amplu. Premierul norvegian a precizat că ei nu au acționat ca mediatori, ci ca lideri ai unor state care au graniță cu Rusia, subliniind că Statele Unite nu ar trebui să fie singura voce.
Vladimir Putin a reacționat afirmând că o pace durabilă poate fi posibilă doar dacă interesele pe care Rusia le consideră legitime sunt luate în considerare „pe deplin și necondiționat”. Liderul rus a criticat, totodată, ceea ce a numit „politica de confruntare” a statelor UE și NATO, susținând că această abordare prelungește conflictul actual. După convorbire, Stubb și Store i-au informat pe Zelenski și pe ceilalți parteneri europenii despre rezultatele discuției.
Diplomatia europeană în contextul conflictului din Ucraina rămâne fragmentată, existând divergențe între statele care preferă dialogul direct cu Moscova și cele care solicită menținerea sancțiunilor și izolării politice. Această tensiune internațională reflectă dificultatea de a crea un consens solid în cadrul Uniunii Europene privind modul de gestionare a securității regionale și a rolului de mediator în fața agresiunii ruse.
