Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

Summitul de la Shenzhen: Cum riscă Europa să fie marginalizată de noile alianțe dintre Trump, Xi și Putin

Reuniunea trilaterală dintre liderii SUA, Rusiei și Chinei semnalează o vulnerabilitate strategică majoră pentru continentul european.

Redacția 461 cuvinte 3 min citire

Summitul de la Shenzhen: Cum riscă Europa să fie marginalizată de noile alianțe dintre Trump, Xi și Putin
Foto: Ziare.com actualitate

Summitul trilateral programat pentru joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, marchează un moment critic pentru ordinea mondială. Această întâlnire oferă Rusiei aparența unui statut de egalitate cu cele două superputeri, indiferent dacă se ajunge la acorduri concrete. Pentru Moscova, participarea la acest eveniment reprezintă un câștig diplomatic semnificativ, consolidând ambițiile de a redesena structura puterii globale în detrimentul influenței europene.

Agenda reuniunii de la Shenzhen rămâne vagă, deși Ministerul chinez de Externe a indicat că discuțiile vor viza protejarea păcii mondiale și stabilitatea strategică. Donald Trump a menționat că discuțiile ar putea aborda dezarmarea nucleară, situația din Iran, comerțul și conflictul din Ucraina. Xi Jinping pare să urmărească rolul de arhitect al unei noi ordiuni, în timp ce Putin caută validare politică într-o viziune de lume dominată de mari sfere de influență.

Europa se confruntă cu o vulnerabilitate strategică profundă, fiind excluderea de la masa negocierilor de la Shenzhen. În timp ce Aliații europeni își susțin dreptul de a participa la orice proces de pace, lipsa unei poziții comune coordonate de o autoritate diplomatică centrală rămâne o problemă. Vladimir Medinski, principalul negociator al Rusiei, a atacat dur delegația europeană, calificând-o drept un grup de „turiști” care ar putea la fel de bine să discute într-un bar de hotel.

Situația este agravată de relația ambiguă a lui Donald Trump cu NATO și de abordarea protecționistă a administrației sale. În același timp, China privește Europa în principal ca pe o piață de consum pentru exporturile sale industriale, considerând guvernele europene ca fiind tindute să urmeze pozițiile Washingtonului. Această presiune pune în pericol obiectivul de „autonomie strategică” al Uniunii Europene, care necesită un proces lent și costisor de transformare a influenței economice în putere militară.

Fragmentarea geopolitică este ilustrată și de impactul Brexitului, descris de Andy Burnham ca fiind prima piesă de domino dintr-un proces de dezintegrare. Retragerea Marii Britanii din procesele decizionale europene a diminuat puterea țării pe scena internațională, oferind adversarilor continentului un avantaj strategic. În acest context, Europa trebuie să aleagă între consolidarea cooperării continentale sau refugiul într-o suveranitate națională care ar putea duce la izolare și autodezavantajare.

Istoria diplomației arată că astfel de întâlniri pot schimba radical soarta continentelor, similar cu Conferința de la Ialta din 1945. În acea perioadă, liderii Roosevelt, Stalin și Churchill au stabilit viitorul Europei postbelice, lăsând amintiri despre o împărțire cinică a continentului. Astăzi, riscul este ca democrațiile europene să rămână simple spectatoare în procesele de negociere care decid securitatea și stabilitatea regională.

Surse

Sursa: Ziare.com actualitate

Tot în Analize