Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au început un summit de două zile la Bruxelles, sub conducerea președintelui Consiliului European, António Costa. Reuniunea, marcată de o atmosferă de tensiune, are ca obiectiv principal stabilirea noului buget multianual pentru perioada 2028-2034, o sumă estimată la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Agenda a fost însă extinsă de evoluțiile geopolitice recente, incluzând criza energetică, relațiile comerciale cu China și securitatea coridoarelor maritime.
România adoptă o poziție bazată pe trei priorități strategice, stabilite de delegația națională după o ședință de lucru la București. Primul obiectiv vizează păstrarea integrală a fondurilor de coeziune pentru reducerea decalajelor de dezvoltare față de vestul Europei. În al doilea rând, Bucureștiul insistă pe protejarea Politicii Agricole Comune pentru modernizarea satului și securitatea alimentară. În cele din urmă, delegația română solicită măsuri concrete pentru securitatea maritimă în Marea Neagră, ca răspuns la atacurile asupra navelor comerciale.
Negocierile bugetare expun diviziuni profunde între statele membre, în special între grupul statelor frugale și „prietenii coeziunii”. Germania conduce informal tabăra care solicită tăieri masive de cheltuieli, în timp ce Irlanda a propus un compromis prin care să reducă proiectul inițial al Comisiei Europene cu 159 de miliarde de euro. În opoziție, Franța propune introducerea unor noi taxe europene pe resurse proprii pentru a evita tăierile bugetare, susținând în același timp necesitatea unor investiții care să nu afecteze dezvoltarea regională.
Fragilitatea politică a principalilor lideri europeni complică procesul de negociere și dificultate în atingerea unui acord rapid. Președintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu presiuni interne, în condiții în care Marine Le Pen a promis reducerea contribuției Franței cu 11,1 miliarde de euro pe an. Totodată, cancelarul german Friedrich Merz gestionează presiuni electorale interne, în contextul în care Berlinul refuză să crească contribuția la bugetul comun, deși sectorul industrial german solicită investiții europene masive.
Pe lângă aspectele financiare, summitul tratează urgențe legate de protecția împotriva volatilității prețurilor la energie și de apărarea comercială față de China. Liderii discută necesitatea unor măsuri pentru a stopa deindustrializarea continentului în fața importurilor chinezești. În paralel, Volodimir Zelenski solicită sprijin pentru apărarea aeriană a Ucrainei, vizând furnizarea de rachete de interceptare și protejarea rețelei electrice înainte de sosirea iernii, într-un moment în care deciziile europene trebuie să treacă de la declarații la acțiuni.
Contextul economic european este marcat de o preocupare crescută pentru echilibrul comercial cu marile puteri globale. Uniunea Europeană urmărește reducerea dezechilibrelor comerciale cu China, după ce au fost stabilite acorduri specifice, cum ar fi cel privind automobilele hibride. Această strategie de apărare comercială vizează protejarea industriilor europene în fața concurenței externe, încercând să prevină procesul de deindustrializare pe care liderii de la Bruxelles îl consideră o amenințare la adresa stabilității economice a blocului comunitar.
