Liderii Uniunii Europene au finalizat summitul de la Bruxelles marcat de divergențe semnificative pe temele bugetului comunitar, ale politicii energetice și ale gestionării migrației. În cadrul acestui eveniment, Ucraina a solicitat un sprijin financiar și militar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, pentru a contracara escaladarea acțiunilor Rusiei. Discuțiile au evidențiat și un consens în direcția unor noi măsuri de protecție comercială împotriva concurenței din China.
În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, liderii europeni au consolidat poziția de menținere a sancțiunilor împotriva Rusiei. Această mobilizare a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputa dintre Zelenski și Donald Trump, acesta din urmă criticând atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești. Zelenski a pledat ferm pentru dreptul de autoapărare, în timp ce Comisia Europeană a fost însărcinată să elaboreze o propunere pentru acoperirea nevoilor financiare de 70 de miliarde de euro solicitate de președintele ucrainean.
Negocierile privind bugetul pe termen lung au făcut progrese limitate, documentul propus de președinția irlandeză fiind abandonat oficial. Președintele Consiliului European, António Costa, va prelua conducerea acestor discuții, urmând să prezinte un nou compromis în următoarele săptămâni. Strategia lui Costa ar putea include menținerea contribuțiilor naționale la un nivel scăzut și revizuirea pachetului de taxe aplicabile la nivelul UE, încercând să găsească un echilibru între statele care susțin disciplina bugetară și cele care cer coeziune.
Pe segmentul energetic, Grupul de la Vișegrad și Italia au solicitat măsuri pentru limitarea fluctuațiilor prețurilor și reevaluarea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Această cerere a generat o reacție ideologică din partea Finlandei, Danemarcei și Suediei, care susțin sistemul actual pentru a încuraja sustenabilitatea. Premierul ceh Andrej Babiš a criticat dur taxa pe carbon, susținând că aceasta afectează competitivitatea Europei și favorizează speculatorii de pe piața energiei.
În domeniul comercial, liderii au cerut Comisiei Europene pregătirea unor noi instrumente de apărare împotriva Chinei, inclusiv măsuri bazate pe cote și tarife vamale. Această decizie vine pe fondul unui deficit comercial al UE față de Beijing care atinge aproximativ 360 de miliarde de euro. Sectorul chimic și cel al utilajelor au fost identificate ca fiind cele mai vulnerabile la importurile chinezești ieftine, existând presiuni pentru introducerea unor măsuri unilaterale de protecție fără întârziere.
Migrația a rămas un subiect de conflict între state, în special între Italia, Spania și Danemarca. În timp ce Roma și Madrid au făcut un pas spre soluționarea disputelor privind controalele la frontieră, lideri precum Mette Frederiksen au criticat planurile de regularizare a statutului a 600.000 de migranți. Tensiunile au fost vizibile și în încercările unor guverne de a modifica concluziile summitului pentru a evita orice măsură care ar putea crea stimulente pentru migrația ilegală.
Contextul geopolitic este complicat de poziția președintelui SUA, Donald Trump, care a suspendat noi sancțiuni împotriva Rusiei înainte ca acestea să intre în vigoare. Această decizie a provocat reacții dure în Congresul SUA, pe fondul deteriorării relațiilor cu Ucraina, în timp ce Moscova a salutat măsura, considerând-o un moment istoric.
