Europa se confruntă cu necesitatea de a găsi modalități eficiente pentru a limita campania hibridă desfășurată de Rusia. Deși oprirea completă a tentativelor serviciilor de securitate rusești de a lovi obiective legate de ajutorul militar pentru Ucraina este considerată practic imposibilă, există mecanisme de prevenire și descurajare. Alexandr Gabuev, director al Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia de la Berlin, susține că continentul trebuie să înțeleagă modul în care poate influența Kremlinul și să stabilească limite prin negociere.
Intensificarea atacurilor rusești este motivată de trei factori principali identificați de Alexandr Gabuev. În primul rând, Europa servește drept spate al frontului pentru Ucraina, prin producători de armament care livrează resurse și prin obiective care contribuie la dezvoltarea industriei de apărare ucrainene. În al doilea rând, Kremlinul caută răzbunarea pentru pierderile militare cauzate de armele europene și informațiile de securitate oferite de NATO. În cele din urmă, Rusia mizează pe oboseala alegătorilor europeni, sperând că presiunea politică va opri sprijinul pentru Kiev.
Există un risc major de escaladare necontrolată dacă liderii europeni decid să răspundă prin atacuri directe. Alexandr Gabuev avertizează că o astfel de abordare ar putea imita tactica Kremlinului, ducând la un conflict fără reguli clare de stăpânire, spre deosebire de perioada Războiului Rece. Într-un astfel de scenariu, un singur incident cu victime multiple ar putea declanșa o confruntare mult mai amplă. Europa trebuie să evite această spirală, menținând în același timp o poziție fermă prin creșterea sprijinului pentru operațiunile ucrainene.
Pentru consolidarea securității, autorul recomandă direcționarea unor fonduri către securitatea internă, mai exact către poliție, serviciile de contraspionaj și antiterorism. Aceste instituții dispun în prezent de resurse insuficiente pentru a gestiona riscurile de radicalizare și exploatare de către state ostile precum Rusia sau Iranul. Utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale, reprezintă un alt instrument esențial. Europa are propriile companii capabile să contribuie la securitate, oferind o alternativă în cazul în care apare scepticism față de fiabilitatea SUA.
O propunere strategică vizează negocierea unor limite pentru protejarea obiectivelor civile, cum ar fi aeroporturile folosite exclusiv în scopuri civile. Deși experții NATO pot privi aceste discuții cu scepticism din cauza lipsei de încredere în Kremlin, Alexandr Gabuev consideră că efortul merită încercat dintr-o poziție de forță. Stabilirea unor reguli, chiar dacă par dificil de implementat, ar putea salva vieți și ar putea transforma presiunea militară într-un instrument de negociere pentru limitarea războiului hibrid.
Contextul actual al conflictului este marcat de acuzații constante privind încălcarea regulilor războiului. Volodimir Zelenski a declarat că Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să renunțe la normele de combatere, în timp ce Moscova neagă oficial faptul că lovește ținte civile. Această tensiune crește vulnerabilitatea infrastructurii și a populației civile în fața acțiunilor hibride care vizează destabilizarea ordinii de securitate în Europa.
