Discuțiile de la Bruxelles vizează implementarea obiectivelor de securitate energetică stabilite prin planul REPowerEU, reglementarea UE/2021. Această strategie urmărește eliminarea completă a importurilor de gaz lichefiat până la sfârșitul acestui an și oprirea importurilor de gaz prin conductă până în toamna anului viitor. Scopul fundamental al Uniunii Europene este de a scăpa de presiunea tradițională exercitată de sursele rusești prin aplicarea unor reglementări obligatorii pentru toți actorii de pe piața europeană.
Un element central în aceste discuții este „Coridorul verde” Marea Caspică-Marea Neagră-Europa, un proiect destinat transportului energiei electrice din surse alternative către Europa centrală. Acest traseu conectează sursa azeră, care investește masiv în zona eoliană offshore, cu Georgia, România și Ungaria. Proiectul propune și captarea surplusului de electricitate din Kazahstan și Uzbekistan prin intermediul unui cablu submarin care traversează Marea Caspică, fiind evaluat ca fiind extrem de promițător de către Comisia Europeană.
Securitatea acestui coridor este însă marcată de riscuri majore, având în vedere nivelul de insecuritate din Marea Neagră. Există îngrijorări legate de posibilitatea unor sabotaje efectuate de autori statali sau non-statali, într-un context în care relațiile energetice dintre Ucraina și SUA sunt deja tensionate. Întrebarea strategică rămâne modul în care Uniunea Europeană va asigura protecția acestui proiect vital pentru stabilitatea energetică a regiunii și a partenerilor săi de la est.
Pe o altă direcție, se analizează rutele de conexiune din Nord, precum Nordh Sea Link și Viking Link, care interconectează Norvegia cu Danemarca și Danemarca cu Regatul Unit. De asemenea, este menționat NordLink, un cablu de 1,4GW care leagă Germania de capacitățile hidro de producție. Aceste infrastructuri de transport sunt însă expuse riscurilor de sabotaj, un pericol demonstrat de incidentul asupra rețelei de conducte Nord Stream 1 și 2, implicând acuzații din partea procuraturii din Hamburg.
În paralel cu eforturile europene, Rusia și China au inaugurat, începând cu luna august 2026, Drumul de nord al mătăsii între Murmansk și Vladivostok. Această rută de 5600 km permite navelor container chineze să circule folosind flota de spărgătoare de gheață gestionată de Rosatom. Există riscul ca această cale să devină un tranzit pentru combustibil strategic, oferind posibilitatea de a ocoli rețeaua de conducte funcțională din Ucraina și de a evita sancțiunile impuse de Bruxelles.
Eforturile de diversificare energetică ale Uniunii Europene se încadrează într-un context mai larg de protecție a intereselor strategice, în care Bruxellesul încearcă să limiteze dependența de importurile din China. Această politică de securitate economică vizează în special sectoarele critice, precum industria chimică și cea a utilajelor, pentru a reduce vulnerabilitățile în fața puterilor externe și pentru a asigura autonomia strategică a continentului.
