Serviciile de informații militare daneze (FE) au emis o nouă evaluare a amenințării ruse, în care nu exclud posibilitatea unei invazii a Moscovei asupra unei țări membre NATO. Deși această acțiune este considerată improbabilă, experții avertizează că riscul de a vedea atacuri militare limitate împotriva unei țări vecine cu Rusia este în creștere. Thomas Ahrenkiel, șeful FE, a subliniat că o astfel de mișcare ar putea fi interpretată ca o măsură disperată a Kremlinului.
Conform analizei serviciilor daneze, o eventuală invazie ar putea avea loc în lunile următoare cu scopul de a distrage atenția europenilor de la sprijinul acordat Ucrainei. Totuși, experții precizează că Moscova ar avea nevoie de cel puțin șase luni pentru a pregăti și a constitui forțele necesare pentru un astfel de conflict. În acest context, se ia în calcul și posibilitatea unor atacuri asupra infrastructurilor care susțin Ucraina sau desfășurarea unor operațiuni sub steag fals.
Pe lângă riscul unui conflict convențional, serviciile de informații monitorizează intens intensificarea atacurilor hibride. Thomas Ahrenkiel a menționat că, deși disponibilitatea Rusiei de a asuma riscuri afectează securitatea din Danemarca, nu se așteaptă un atac militar convențional asupra țării scandinave. Totuși, Serviciul Danez de Securitate și Informații (PET) a raportat că Rusia pregătește activ operațiuni de sabotaj care vizează industria de apărare din Danemarca, folosind chiar și cetățeni locali.
Alte evaluări internaționale susțin această stare de alertă, precum avertismentul fostului prim-ministru britanic Keir Starmer. Acesta a afirmat că, conform informațiilor din cadrul NATO, Rusia ar putea ataca o țară membră a alianței chiar și în jurul anului 2030. În contrast, Donald Trump a declarat că Vladimir Putin nu va ataca teritoriul NATO, după discuții care au avut loc în urma unei deplasări a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova.
Tensiunile dintre Rusia și statele membre NATO au crescut semnificativ pe măsură ce conflictul din Ucraina intră în al cincilea an de război. Această evoluție a forțat țările europene să se plaseze într-o stare de alertă maximă pentru a contracara orice tentativă de interferență sau sabotaj. Decidențiile politice și militare ale alianței sunt acum orientate spre protejarea susținătorilor occidentali ai Kievului împotriva unor posibile represalii rusești.
Contextul securității europene este marcat de o dualitate între evaluările serviciilor de informații și declarațiile politice. În timp ce agențiile de spionaj precum FE sau PET identifică riscuri concrete de sabotaj și atacuri hibride, liderii politici precum Donald Trump au oferit perspective diferite asupra intențiilor Moscovei. Această discrepanță subliniază complexitatea gestionării amenințărilor de securitate în cadrul actual al alianței NATO.
