Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

România este exclusă din grupul de negociere pentru pacea în Ucraina, avertizează Ștefan Popescu

Analistul de politică externă subliniază că lipsa de inițiativă și prioritizarea luptei politice interne au marginalizat rolul strategic al țării.

Redacția 467 cuvinte 3 min citire

România este exclusă din grupul de negociere pentru pacea în Ucraina, avertizează Ștefan Popescu
Foto: Ziare.com actualitate

România a fost omisă din grupul restrâns de state implicate în negocierile privind restabilirea păcii în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Analistul de politică externă Ștefan Popescu explică acest fenomen prin absența unei prezențe vizibile a țării în procesele de decizie europene. Deși România susține activ Ucraina, autoritatea sa de negociere pare să fie limitată în comparație cu alte state europene, precum Polonia sau membrii grupului E5.

Ștefan Popescu menționează că, în timp ce anumite țări din blocul E5 sunt implicate în discuții cu Federația Rusă, România nu a reușit să atingă același nivel de influență. Analistul subliniază că, în ciuda faptului că 70% din cerealele ucrainene tranzitează prin România, țara nu a fost asociată în discuțiile de la Oslo sau în cadrul Coaliției de Voință. Această lipsă de reprezentare este problematică, având în vedere că securitatea Mării Negre este un element central al arhitecturii de securitate europene.

Conform analizei lui Ștefan Popescu, politica externă a României a suferit o procesă de „balticizare”, adoptând narative din spațiul nordic în detrimentul intereselor regionale proprii. România a manifestat o lipsă de inițiative proprii, fiind adesea doar un participant pasiv în proiecte precum arcul carpatic (C8) sau formatul B9. În loc să creeze o viziune echilibrată între flancul baltic și cel al Mării Negre, țara a pierdut oportunitatea de a acționa ca un motor de stabilitate regională.

Problema fundamentală rezidă în faptul că partidele politice din România prioritizează luptele interne și mizele electorale în detrimentul politicii externe. Ștefan Popescu afirmă că, de peste un deceniu, nu s-au mai promovat persoane cu greutate în cadrul Ministerului de Externe, iar instituția este tratată ca o prioritate secundară în guvern. Această abordare a dus la un profil de aliniere și discreție care nu este eficient în mediul internațional competitiv, unde diplomația necesită proactivitate.

Analistul avertizează că România se află în cel mai slab punct din perspectiva politicii externe de la 1990 până în prezent. Deși există resurse umane tehnice la nivelul MAE, factorul politic nu oferă direcția necesară pentru a genera o energie nouă. România a crezut eronat că structurile NATO și UE sunt imuabile, ignorând faptul că agendele marilor puteri se schimbă, lăsând țara vulnerabilă în fața unor noi realități geopolitice.

Securitatea în regiunea Mării Negre rămâne un subiect critic pe agenda politică europeană, în contextul în care România solicită constant măsuri suplimentare de protecție. Tensiunile actuale impun o gestionare atentă a frontierelor și a spațiului maritim, într-un moment în care vulnerabilitățile structurale ale țării sunt expuse în fața amenințărilor constante.

Surse

Sursa: Ziare.com actualitate

Tot în Analize