Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a adresat o solicitare secretarului de Stat Marco Rubio, cerând implicarea diplomaților americani în procesul de revizuire a prezenței militare a SUA în Europa. Această evaluare, derulată de Pentagon, a generat deja îngrijorări în rândul partenerilor NATO. Shaheen, care deține funcția de lider a democraților în Comisia pentru Relații Externe a Senatului, susține că procesul de decizie a exclus consultările necesare cu reprezentanții diplomatici americani.
Procesul de revizuire a început în luna iunie și este programat să fie finalizat până la sfârșitul acestui an. Această inițiativă face parte din strategia administrației Donald Trump de a încuraja statele europene să preia o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, reducând dependența de Statele Unite. Printre opțiunile analizate de către Pentagon se numără retragerea a aproximativ 25.000 de militari americani din Europa, de pe un total actual de circa 80.000 de soldați staționați pe continent.
În scrisoarea trimisă către Marco Rubio, senatoarea a subliniat că Departamentul de Stat a avut întotdeaurea un rol esențial în astfel de evaluări strategice. Ea a menționat că nici măcar ambasadorii americani din țările care ar putea fi direct afectate de aceste schimbări nu au fost consultați. Senatoarea a avertizat că orice modificare, chiar și una de dimensiuni modeste din punct de vedere militar, poate avea efecte disproporționate asupra relațiilor bilaterale, în special cu aliații baltici.
În acest context, un oficial al Departamentului de Stat a respins acuțiile senatoarei, afirmând că diplomații și ambasadorii discută în mod regulat cu oficialii de la Pentagon. Totuși, procesul de revizuire este coordonat centralizat de Departamentul Apărării, sub coordonarea lui Elbridge Colby. În timp ce unii susțin că un proces decizional restrâns permite acțiuni mai rapide și reduce riscul de scurgeri de informații, criticii susțin că această abordare ignoră expertiza diplomatică necesară.
Țările baltice, precum Estonia, Letonia și Lituania, sunt printre cele care ar putea resimți impactul modificării efectivelor americane. Liderii europeni au avertizat recent asupra creșterii incidențelor hibride, precum sabotajele sau incursiunile cu drone, atribuite Rusiei. Aceste acțiuni, deși nu sunt atacuri militare convenționale, afectează securitatea regională. Această tensiune reflectă o perioadă de reevaluare a rolului SUA în securitatea transatlantică, într-un moment în care stabilitatea flancului estic al NATO este pusă la încercare.
Decizia de a revizui prezența militară în Europa intervine într-un cadru geopolitic complex, unde securitatea flancului estic al NATO este monitorizată constant de statele membre. Tensiunile dintre diplomație și deciziile pur militare sunt vizibile în modul în care administrația actuală gestionează parteneriatele strategice. Această abordare de a reduce prezența militară reflectă o schimbare de paradigmă în relația dintre Statele Unite și aliații săi europeni din cadrul structurii de apărare colectivă.
