Rusia a desfășurat, între 18 și 20 septembrie, alegerile legislative pentru cele 450 de mandate ale Dumei de Stat. Acesta a fost primul scrutin parlamentar organizat de la declanșarea ofensivei militare împotriva Ucrainei în anul 2022. Procesul electoral a fost utilizat de regim pentru a testa sprijinul populației față de conducerea actuală și față de continuarea războiului, într-un context marcat de atacuri cu drone și dificultăți economice.
Rezultatele oficiale anunțate de Comisia Electorală Centrală arată un salt semnificativ pentru partidul Rusiei Unite. Deși sondajele de opinie indicau o scădere a intențiilor de vot sub pragul de 30%, oficial, partidul lui Putin a obținut un scor de 57,96%. Această cifră reprezintă o creștere de peste 8 puncte față de rezultatul de 49,82% înregistrat în 2021, oferind partidului un număr record de 355 de mandate.
Procesul de votarea a fost marcat de numeroase incidente și observații care sugerează manipularea rezultatelor. La secțiile de votare au fost raportate situații precum prezența militarilor înarmați în cabinele de vot sau găsirea de buletine deja ștampilate pentru Rusia Unite în Sîktîvkar. În alte locații, precum Voronej sau Sankt Petersburg, au apărut imagini cu angajați care introduceau teancuri de buletine în urne, în timp ce votul electronic a fost afectat de un atac cibernetic.
Opoziția rusă a prezentat strategii fragmentate în fața excluderii partidului Iabloko de pe buletinele de vot. În timp ce Ilia Iașin, Iulia Navalnaia și Maxim Katz au susținut participarea la vot pentru a contracara mobilizarea bugetarilor, conducerea rămasă a lui Iabloko a cerut invalidarea scrutinului. Această divergență a creat o fisură vizibilă în tabăra critică a regimului, în condițiile în care singura formațiune cu o poziție explicit anti-război a fost eliminată prin decizia Curții Supreme.
Impactul acestui scrutin s-a extins și asupra regiunii transnistrene, unde au fost deschise 16 secții de votare pentru cetățenii cu pașaport rus. În comparație, în Germania sau Israel, numărul secțiilor pentru diaspora rusă a fost redus semnificativ față de scrutinul anterior. Autoritățile din Republica Moldova au reacționat prin emiterea unei note de protest către ambasada Rusiei din Chișinău, condamnând organizarea votului fără acordul Chișinăului.
Aceste alegeri legislative au avut loc într-un cadru de tensiuni geopolitice ridicate, fiind prima testare a legitimității parlamentare de la începutul conflictului din Ucraina. Rezultatele obținute prin acest proces, descris de Consiliul Europei drept un simulacru de alegeri pentru un parlament artificial, reflectă controlul strict exercitat de Moscova asupra structurilor politice interne și asupra influenței sale în regiunile vecine.
