Instabilitatea piețelor de energie și creșterea costurilor gazelor naturale forțează Europa să își revizuiască mixul energetic, revenind la utilizarea cărbunelui. Producția de electricitate bazată pe acest combustibil ar putea înregistra o creștere de aproximativ 25% în următoarele șase luni. Această schimbare de paradigmă vine ca răspuns la volatilitatea prețurilor, în condițiile în care centralele alimentate cu gaze naturale pierd competitivitatea economică în fața celor pe bază de cărbune și lignit.
Factorul declanșator al acestei reconfigurări este contextul geopolitic, marcat de conflictul dintre Iran și SUA și de perturbările transporturilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz. În septembrie, prețul de referință al gazelor europene a depășit pragul de 80 de euro/MWh, atingând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani. La aceste cote, cărbunele a devenit, în medie, o opțiune mai profitabilă pentru producătorii de electricitate, conform datelor furnizate de ICIS.
Totuși, această revenire la combustibilii fosili este limitată de infrastructura existentă, deoarece numeroase centrale au fost deja închise în ultimii ani. Europa nu mai dispune de capacitatea necesară pentru o înlocuire totală a gazelor cu cărbunele, indiferent de diferențele de preț. Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, ilustrează această constrângere, fiind probabil ca în trimestrul al patrulea să atingă limita practică a producției sale pe bază de cărbune, cu niveluri apropiate de valorile maxime istorice.
Analistul Florian Boehnke de la ICIS subliniază că sectorul energetic nu ar mai putea reacționa semnificativ chiar dacă prețul gazelor ar ajunge la 100 de euro/MWh. Pe de altă parte, Marta Wroniszewska, analistă Veyt, estimează că producția de electricitate din cărbune ar putea rămâne mai ieftină decât cea din gaze pe parcursul anului viitor și, posibil, până în martie 2028. Această perioadă de dependență de cărbune ar putea depăși durata crizei cauzate de perturbarea transporturilor de GNL.
Rolul energiei regenerabile rămâne important pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, însă stabilitatea sistemului depinde de condițiile meteorologice. Producția eoliană și solară nu poate asigura singură necesarul, fiind necesare centralele convenționale pentru echilibrarea rețelelor, în special în timpul iernii. Această necesitate tehnologică de echilibrare a sistemului energetic face ca utilizarea cărbunelui să rămână o componentă de siguranță în perioadele de producție regenerabilă redusă.
Tranziția energetică europeană a fost marcată de o scădere constantă a ponderei cărbunelui în mixul de producție. Dacă în anul 1990 acest combustibil asigura peste o treime din electricitatea produsă în Uniunea Europeană, ponderea sa a scăzut drastic pe parcursul deceniilor următoare. Conform datelor, în anul 2025, aportul cărbunelui la producția totală de electricitate din UE a coborât la un minim istoric de 9,2%.
