Președintele rus Vladimir Putin a exprimat anticipări privind beneficii semnificative în urma întâlnirii trilaterale programate pentru joi la Shenzhen. Această reuniune de excepție îi va aduce împreună pe Vladimir Putin, Xi Jinping și Donald Trump, într-un context marcat de fragilități economice și riscuri politico-militare globale. Evenimentul are loc în cadrul summitului APEC, desfășurat în importantul centru tehnologic și industrial din sudul Chinei, oferind un cadru pentru schimburi de opinii între marile puteri.
Vladimir Putin a subliniat necesitatea parteneriatelor și a dialogului direct între state, în contextul fragmentării economiei mondiale. În cadrul reuniunii directorilor executivi din cadrul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), liderul de la Kremlin a menționat că această întâlnire trilaterală va avea un impact major asupra afacerilor globale. Aceste declarații au fost făcute miercuri, în timp ce președintele rus ajungea în China într-un moment tensionat, după distrugerea podului rutier strategic de la Kerci, care leagă Crimeea de Rusia.
Pe de altă parte, Xi Jinping a pledat pentru un sistem comercial multilateral bazat pe reguli, sub elocvența Organizației Mondiale a Comerțului. Liderul chinez a cerut susținerea comerțului și investițiilor libere, precum și menținerea stabilității lanțurilor de aprovizionare la nivel global. Discursul său a vizat combaterea protecționismului și a unilateralismului, promițând în același timp o deschidere mai amplă a piețelor și reducerea tarifelor vamale, în ciuda restricțiilor impuse de Washington asupra accesului Chinei la cipuri avansate.
Întâlnirea celor trei lideri va aborda teme cu implicații internaționale majore, inclusiv războaiele din Iran și Ucraina, comerțul și armele nucleare. Pe lângă discuțiile trilaterale, Donald Trump și Xi Jinping urmează să aibă o întrevedere bilaterală și un prânz de lucru. Agenda de discuții include și subiectul inteligenței artificiale, într-un moment în care relațiile dintre Washington și Beijing sunt monitorizate atent, având în vedere și planificarea unei următoare întâlniri între cei doi în decembrie, la reuniunea G20 de la Miami.
Summitul de la Shenzhen este comparat de unii observatori cu Conferința de la Ialta din 1945, moment istoric care a stabilit sferelor de influență postbelice. Deși Kremlinul a respins această paralelă, numind-o „jocuri ale politologilor”, Beijingul a descris evenimentul ca fiind de o „importanță revoluționară” pentru pacea mondială. Statele mai mici din Europa și Asia urmăresc cu îngrijorare aceste negocieri, temându-se că eventualele înțelegeri dintre marile puteri ar putea ignora interesele lor de securitate națională.
Acest summit trilateral se înscrie într-un cadru de tensiuni geopolitice ridicate, marcate de incursiuni rusești în spațiile aeriene ale Taiwanului și Japoniei. În timp ce liderii discută despre stabilitatea lanțurilor de aprovizionare, partenerii occidentali continuă să critice excedentele comerciale ale Chinei, care depășesc un trilion de dolari anual. Contextul actual pune sub semnul întrebării echilibrul dintre protecționismul economic și nevoia de cooperare strategică într-o lume din ce în ce mai fragmentată.