Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a publicat o evaluare alarmantă privind planurile de expansiune ale Moscovei, indicând faptul că Rusia ar putea lua în calcul o confruntare militară directă cu Europa până în anul 2045. Analiza serviciului de informații subliniază că zonele vizate de scenariile rusești includ nordul continentului, Polonia și statele baltice. Această perspectivă de conflict pe termen lung transformă securitatea Ucrainei într-o componentă vitală a stabilității întregului continent european.
În perioada ce preced eventualul conflict, Kremlinul ar urmări să slăbească sprijinul oferit de Europa pentru Ucraina prin utilizarea unor tactici de război hibrid. Acestea includ acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și operațiuni de influență menite să testeze limitele de reacție ale NATO. Scopul strategic este de a acționa sub pragul care ar putea declanșa un răspuns colectiv al Alianței, utilizând instrumente precum incursunile de drone sau spionajul pentru a crea instabilitate.
Pentru implementarea acestor strategii, Moscova dispune de o prezență activă în Europa, unde aproape 400 de ofițeri ai serviciilor de informații rusești operează în prezent. Această rețea permite testarea sistematică a nivelului de toleranță al statelor europene față la provocările rusești. Serviciul de informații ucrainean precizează că sunt elaborate scenarii specifice care implică Polonia și statele baltice, acestea din urmă fiind identificate ca fiind printre cele mai vulnerabile puncte ale securității europene.
Obiectivul final al Rusiei nu pare a fi neapărat înfrângerea militară a NATO, ci mai degrabă compromiterea capacității de reacție a Alianței. Moscova ar putea încerca provocarea unei crize regionale controlate pe flancul estic, forțând NATO să ia decizii critice într-un climat de incertitudine și sub o presiune temporală severă. Prin această abordare, Rusia urmărește să discrediteze arhitectura de securitate europeană și să prezinte Alianța ca fiind incapabilă să își apere membrii în mod eficient.
Evaluările rusești, citate de SZRU, indică faptul că liderii de la Kremlin au nevoie de un inamic extern pentru a justifica politicile interne și pentru a menține controlul asupra populației prin mobilizarea societății. În acest context, Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice sunt considerate de ruși drept unele dintre cele mai ostile țări față de Moscova. Rusia se pregătește pentru o confruntare de lungă durată, în care obiectivele sale față de Ucraina și Europa sunt strâns interdependente.
Contextul securității regionale este marcat de o intensificare a atacurilor asupra infrastructurii critice. În mod repetat, Rusia utilizează lovituri asupra rețelelor energetice pentru a destabiliza zonele afectate, provocând întreruperi masive de electricitate în orașe precum Kiev. Aceste acțiuni de sabotaj și atacuri directe fac parte dintr-un model de presiune continuă, menit să epuizeze resursele și reziliența statelor din flancul estic al NATO.
