O rețea de sabotaj rusească a reușit să provoace un incendiu la uzina Carfil de la Brașov, o unitate militară implicată în producția de drone și muniție de înaltă precizie. Incidentul, survenit pe 14 septembrie, a afectat halele industriale ale întreprinderii, care se află pe lista de spionaj a Rusiei. Deși operațiunea a fost executată de rezidenți din Uniunea Europeană, inclusiv cetățeni din Belarus și Ucraina, impactul asupra capacităților de apărare locale rămâne semnificativ.
Investigațiile arată că rețeaua de diversioniști a fost parțial destructurată prin cooperare internațională. Doi dintre sabotori au fost arestați preventiv în Germania, în timp ce pregăteau operațiuni similare împotriva unor obiective industriale occidentale. Un al treilea suspect a fost localizat în Polonia, fiind emis un mandat european de arestare pentru acesta. Această coordonare judiciară a permis identificarea grupării care a atacat facilitatea de la Brașov, deși prevenția nu a avut loc înainte de incendiu.
Situația ridică semne de întrebare privind capacitatea de anticipare a Serviciului Român de Informații. Deși SRI a anunțat recent prevenirea unei alte operațiuni de sabotaj involving un cetățean rus monitorizat timp de opt luni, cazul Carfil indică un eșec în prevenirea atacului asupra fabricii. Întreprinderea nu era inclusă pe listele de protecție ale Ministerului Apărării, SRI sau ale Ministerului de Interne, deși este un obiectiv strategic pentru producția de armament.
Acest tip de atac face parte din ceea ce poate fi numit „tactica feliilor de salam”, o strategie de utilizare a operațiunilor mici și ambigue pentru a testa reacția statelor NATO. Rusia folosește astfel de acțiuni sub pragul unui conflict militar direct, recrutând contractori prin platforme precum Telegram pentru a identifica slăbiciuni în infrastructură. Scopul final este de a aglomera organele de cercetare și de a afecta capacitățile de apărare ale statelor europene.
Contextul european este marcat de o creștere a incidențelor hibride, de la tentative de sabotaj la aeroportul din Leipzig, până la atacuri asupra ferovarelor în apropierea Poloniei. Raportul privind Securitatea de la Conferința de la München subliniază că, între ianuarie 2022 și decembrie 2025, au fost identificate 150 de astfel de incidente în Europa. Acestea includ acte de vandalism, spionaj și incendieri, toate concepute pentru a îngreuna atribuirea directă a responsabilității către Moscova.
În România, guvernul condus de Luca Niculescu nu a prezentat încă o strategie clară pentru neutralizarea acestor operațiuni de sabotaj sau a atacurilor cibernetice. În paralel, penetrarea spațiului aeronautic și a zonelor economice exclusive de către dronele rusești rămâne o problemă de securitate majoră. Instituțiile de apărare trebuie să răspundă la o provocare constantă de intimidare și afectare a capacităților de apărare națională.
