Rusia planifică o majorare semnificativă a cheltuielilor destinate apărării pentru anul 2027, sacrificând în același timp finanțarea numeroaselor domenii civile. Conform proiectului de buget analizat, Moscova va aloca aproximativ 17,1 trilioane de ruble pentru sectorul militar, o sumă care reprezintă circa 35% din totalul cheltuielilor federale. Această cifră este cu aproximativ 27% mai mare decât cea prevăzută inițial și marchează cel mai înalt nivel de cheltuieli de la începutul războiului din Ucraina.
Pentru a susține acest efort militar, autoritățile ruse vor aplica reduceri drastice în sectoarele sociale și de infrastructură. Documentele indică o scădere de 7% a finanțării pentru politicile sociale, care cuprind pensii și indemnizații, în timp ce bugetele pentru educație și sănătate vor fi tăiate cu, respectiv, 6% și 6,8%. De asemenea, cheltuielile destinate economiei, incluzând infrastructura și sprijinul pentru anumite sectoare, sunt de asemenea prevăzute în scădere.
Impactul asupra bugetului general se reflectă și în scăderea ponderei cheltuielilor non-militare. Analistul de la Alfa-Bank estimează că resursele care nu sunt direcționate către armată, producția de armament, structurile de forță sau plata dobânzilor la datoria publică vor coborî la aproximativ 9% din PIB în 2027. Aceasta este cea mai mică valoare de la anul 2005, în comparație cu peste 10% în 2025-2026 și cu circa 13% în perioada 2023-2024.
Finanțarea acestui deficit bugetar va implica un apel masiv la împrumuturi, programul de împrumuturi pentru 2027 urmând să crească cu 43%, ajungând la aproximativ 7,7 trilioane de ruble. Datoria publică este estimată să atingă 21,7% din PIB, depășind pragul de 20% considerat anterior de autoritățile ruse drept unul sigur. În acest context, dobânzile aferente datoriei vor reprezenta aproximativ 9,4% din totalul cheltuielilor bugetare.
Experții avertizează că această strategie reprezintă o „ipotecare a viitorului” pentru obiectivele geopolitice actuale. Aleksandr Koliandr, director pentru Europa în cadrul Eurasia Group, descrie situația ca pe o deteriorare continuă a calității vieții, asemănătoare unei „putreziri lente”. Totodată, Alexandra Prokopenko de la Carnegie Russia Eurasia Center subliniază că presiunea asupra economiei va fi accentuată de combinația dintre majorarea taxelor, inflație și sancțiuni.
Această reorientare strategică a bugetului rus reflectă o tranziție către o economie de război, unde securitatea statului primează în detrimentul dezvoltării sociale. Trecerea de la un model de cheltuieli care susținea infrastructura și serviciile publice la unul centrat pe consumul militar indică o prioritizare extremă a forței de apărare în detrimentul stabilității economice pe termen lung.
