Nouă state membre ale Uniunii Europene, printre care se numără și România, au solicitat oficial o creștere a finanțării pentru Politica Agricolă Comună (PAC) pentru viitoarea perioadă de programare. Această cerere vizează perioada care începe din anul 2028 și a fost formulată în cadrul unei reuniuni de la Bratislava. Grupul de discuții, format din statele din grupul de la Vișegrad plus alte țări, subliniază necesitatea unor resurse financiare suficiente pentru a menține un sector agricol puternic.
Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a declarat că sectorul agricol trebuie să primească o prioritate mai mare la nivel european. El a subliniat importanța asigurării unor cantități suficiente de alimente de calitate pentru cetățenii UE. În acest context, statele participante au semnat trei declarații care vor fi prezentate la nivel european, argumentând că bugetul PAC, care este subiectul unor discuții intense, trebuie să fie mai mare începând cu anul 2028 pentru a susține stabilitatea sectorului.
Ministrul ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, a explicat că obiectivele comune includ și oferirea unor condiții stabile pentru fermierii europeni. Aceștia pledează pentru reducerea povării administrative și pentru menținerea unei flexibilități suficiente pentru ca statele membre să își poată stabili instrumentele de sprijin individuale. Prin această abordare, grupul de la Bratislava urmărește ca PAC să rămână o politică europeană autentică, dotată cu un buget adecvat care să răspundă nevoilor reale ale producătorilor.
O altă prioritate majoră vizează gestionarea crizelor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, precum seceta. Martin Sebestyan a menționat că Comisia Europeană trebuie să dispună de instrumente mai eficiente pentru gestionarea acestor situații și să ofere sprijin pentru măsuri preventive. Discuțiile au vizat includerea fenomenelor climatice în noua rezervă agricolă din cadrul PAC și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin pentru a crește reziliența agriculturii în fața schimbărilor climatice.
Ultima declarație semnată de statele implicate se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare. Obiectivul este asigurarea unei poziții echitabile pentru fermieri și pentru producătorii de alimente, garantând protecție adecvată celor care produc alimente de calitate. Martin Sebestyan consideră că aceste declarații vor transmite un semnal puternic către Comisia Europeană și către celelalte state membre în timpul negocierilor viitoare privind viitorul agriculturii în cadrul Uniunii Europene.
Politica Agricolă Comună reprezintă principalul instrument de finanțare a agriculturii în Uniunea Europeană, fiind structurată pe perioade de programare care determină modul în care sunt distribuite subvențiile către fermieri. Deciziile privind bugetul PAC au un impact direct asupra securității alimentare și asupra capacității de adaptare a agriculturii europene la provocările economice și climatice globale.
