România se poziționează pe locul 16 în clasamentul mondial al importurilor de drone militare, conform datelor furnizate de SIPRI pentru perioada 2022–2025. Statul român ocupă această poziție la egalitate cu Kuweit, situându-se între Belarus, pe locul 15, și Marea Britanie, pe locul 17. Participarea României la comerțul global de drone este reprezentată de un procent de 0,1% din totalul înregistrărilor la nivel mondial.
În procesul de achiziție a echipamentelor militare, România a apelat la furnizori din diverse state europene și extraeuropene. Listele de achiziții includ aparatură și vehicule militare provenite din SUA, Franța, Italia, Norvegia, Germania și Israel. Aceste transferuri de tehnologie se încadrează în categoriile monitorizate de SIPRI, care vizează în principal aeronavele fără pilot cu o greutate de cel puțin 150 kg în configurație încărcată, precum și dronele de atac unidirecțional.
Clasamentul global este însă masiv dominat de conflictul dintre Ucraina și Rusia, care împreună reprezintă peste 91% din totalul importurilor de drone militare înregistrate. Ucraina a primit 8.664 de drone, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din cele 16.822 de unități monitorizate la nivel global, în timp ce Rusia a importat 6.720 de drone. Pentru Ucraina, livrările au fost dominate de sisteme americane, care au reprezentat 83% din totalul său, în timp ce Rusia a achiziționat drone din Iran.
O distincție importantă trebuie făcută între dronele de mari dimensiuni și cele de tip FPV, care sunt în mare parte excluse din statisticile SIPRI. Deși bazele de date monitorizează transferurile de armament major, precum dronele de atac cu rază lungă de acțiune, comerțul cu drone mici este mult mai vast. De exemplu, Regatul Unit a livrat Ucrainei peste 85.000 de drone militare de mici dimensiuni într-o perioadă de șase luni din 2025, un volum mult mai mare decât cel înregistrat oficial de SIPRI.
Taiwan reprezintă cel mai mare importator de drone militare în afara celor două state aflate în război, cu 291 de muniții de tip loitering fabricate în SUA. Strategia de dezvoltare a capacităților de apărare a Taiwanului este influențată de experiența de pe frontul ucrainean, planurile guvernamentale vizând achiziția a până la 200.000 de drone în deceniul următor. Această cifră depășește de zece ori totalul global de drone înregistrate de SIPRI în perioada analizată.
Evoluția acestor achiziții de armament are loc într-un climat de securitate regională tensionat, în care NATO a anunțat trimiterea de mijloace suplimentare de supraveghere în Marea Neagră. Aceste măsuri includ aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar și drone, pe fondul escaladării atacurilor Rusiei, subliniind importanța strategică a tehnologiei fără pilot în gestionarea securității de frontieră și a monitorizării spațiului aerian.
