Administrația Trump a decis excluderea unor aliați cheie de la o reuniune a statelor NATO, programată pentru luna octombrie în Polonia. Această întâlnire, care funcționează ca un grup de lucru dedicat viitorului Alianței, este coordonată de secretarul de stat Elbridge Colby. Decizia a generat nemulțumiri în rândul unor țări importante, precum Marea Britanie, Franța și statele baltice, care nu au fost invitate la acest eveniment, în ciuda investițiilor masive în apărare și a rolului lor strategic în cadrul organizației.
Diplomații celor neinvitați au exprimat confuzie cu privire la criteriile de selecție și la scopul acestor reuniuni, menționând că nu au primit informații suficiente. Există temeri că Washingtonul ar putea practica favoritismul, fapt ce ar putea accentua diviziunile interne în NATO, într-un context marcat de agresivitatea Rusiei și de scăderea stocurilor de armament. Unii diplomați avertizează că încercarea de a împărți Alianța în categorii de „buni” și „răi” reprezintă un pericol pentru SUA, dar constituie o chestiune existențială pentru Europa.
Elbridge Colby a organizat anterior două reuniuni similare, prima având loc în iunie la Bergen, în Norvegia. Participantii la aceste sesiuni includ Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos, existând posibilitatea ca Danemarca să fie inclusă după un acord cu Washingtonul privind prezența militară în Groenlanda. Colby a descris membrii acestui grup ca fiind aliați care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli de 5% din PIB și care au capacitatea de a contribui la chestiuni practice.
Secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a confirmat existența acestui format, descriindu-l ca pe un „mic grup de aliați puternici”. Scopul reuniunilor este discutarea cheltuielilor de apărare și a capabilităților necesare pentru Europa, inclusiv pentru gestionarea unor conflicte simultane în alte regiuni ale lumii. Administrația Trump consideră că statele incluse în acest grup de lucru posedă capacitatea industrială necesară pentru a produce arme și muniție în cantități mari, asigurând astfel o stabilitate mai durabilă a NATO.
În paralel cu aceste discuții, SUA urmează să își reevalueze postura militară în Europa printr-un proces de șase luni, anunțat de șeful Pentagonului în iunie. Acest proces de revizuire vizează verificarea capacității aliaților de a-și îndeplini angajamentele financiare și de a acoperi deficitul de contribuții la forțele de reacție la crize. Un chestionar american trimis statelor membre include întrebări despre restricțiile privind utilizarea bazelor militare și despre disponibilitatea de a elimina barierele care afectează cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare.
Această reevaluare a prezenței americane are loc într-un moment în care Washingtonul analizează riguros sprijinul oferit de parteneri pentru prioritățile politice externe ale SUA. Procesul include evaluarea accesului militar și a survolului, precum și a pozițiilor statelor față de operațiunile împotriva Iranului. Deciziile de la nivelul Pentagonului vor determina modul în care resursele de apărare vor fi distribuite și coordonate în cadrul structurii NATO în perioada următoare.
