Instabilitatea geopolitică globală a atins un punct critic, marcat de atacuri cu rachete în Riad, pierderi masive de civili în Ucraina și exerciții militare de amploare ale Chinei. Evenimentele recente indică faptul că regiuni precum Europa Occidentală, Asia de Est sau statele din Golf nu se mai pot baza pe pacea considerată garantată în ultimele decenii. Această stare de nesiguranță accentuată ridică întrebări fundamentale despre posibilitatea unui conflict de proporții mondiale.
Conform datelor furnizate de Grupul Internațional de Criză, în prezent există 65 de conflicte în desfășurare la nivel global. Această cifră reprezintă cel mai înalt nivel de instabilitate înregistrat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace. În acest context, termenul de „Al Treilea Război Mondial” a început să apară tot mai des în discursul liderilor politici, reflectând o percepție asupra unei realități iminente de război.
Analiza Financial Times evidențiază formarea unui „ax al adversarilor”, format din Rusia, China, Iran și Coreea de Nord. Aceste patru state sunt unite prin nemulțumirea față de ordinea mondială de securitate condusă de SUA. În timp ce Rusia dorește retragerea NATO, China își extinde puterea militară și presiunea asupra Taiwanului, posedând deja o marină mai mare decât cea a Statelor Unite, sub conducerea lui Xi Jinping.
Conflictul din Ucraina a început să capteze dimensiuni globale prin implicarea unor actori externi. Prezența trupelor nord-coreene pe linia frontului a fost calificată de Volodimir Zelenski drept un pas către un război mondial. În paralel, tensiunile dintre SUA și Iran se suprapun cu războiul ruso-ucrainean, existând suspiciuni că iranienii primesc asistență din partea Rusiei pentru a viza baze americane în Orientul Mijlociu.
O caracteristică a noii ordini este ascensiunea liderilor care prioritizează raportul de forțe în detrimentul regulilor internaționale. Stephen Miller, consilierul principal al lui Trump, a declarat că lumea este „guvernată de putere, de forță și de capacitatea de a impune voința”. Această viziune se aliniază cu incertitudinea privind angajamentele de securitate ale marilor puteri, o stare care a precedat marile războaie ale secolului trecut.
Situația actuală de „război hibrid” purtat de Rusia prin sabotaje și asasinate în Europa sporește riscul unei escaladări accidentale. Deși încă nu s-a ajuns la un conflict direct între marile puteri pe mai multe continente, pragurile de la un război mondial rămân vulnerabile. Deciziile liderilor de la Beijing și Moscova privind validitatea garanțiilor de securitate ale NATO vor determina stabilitatea viitoare.
