Guvernele europene au început procesul de analiză a unui scenariu climatic critic: încetinirea severă a marilor curenți oceanici din Atlantic. Sistemul de circulație cunoscut sub numele de Circulația Meridională de Reversiune a Atlanticului (AMOC) transportă ape calde din zonele tropicale către nord, menținând temperaturile blânde în Europa. Totuși, încălzirea globală și topirea calotei glaciare a Groenlandei modifică salinitatea oceanului, amenințând acest mecanism esențial pentru echilibrul termic al continentului.
Impactul potențial asupra securității naționale a determinat Islanda să trateze posibilitatea prăbușirii AMOC ca pe un risc major. În acest context, Țările Nordice analizează consecințele economice, în timp ce Finlanda evaluează efectele asupra sectoarelor de agricultură, energie și transporturi. Ministerul finlandez al Climei, reprezentat de Sari Multala, a avertizat că o scădere drastică a temperaturilor ar putea deteriora considerabil condițiile de viață în țara sa.
Țările de Jos examinează în mod specific vulnerabilitatea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor în fața unei schimbări a circulației. O eventuală prăbușire a AMOC ar putea adăuga aproximativ 50 de centimetri la creșterea nivelului mării în anumite zone ale Atlanticului de Nord. Saskia van Vuren, consilieră pentru AMOC în cadrul programului olandez de protecție împotriva inundațiilor, subliniază că viteza și momentul acestui fenomen rămân incerte, dar necesită gestionare imediată.
Marea Britanie a decis să investească 81 de milioane de lire sterline într-un sistem de avertizare timpurie pentru monitorizarea riscurilor. Acest program vizează identificarea semnelor de destabilizare ale componentelor sistemului atlantic, precum circulația subpolară situată la sud de Groenlanda. Cercetătorii, printre care Swinda Falkena de la Universitatea Utrecht, avertizează că există un risc semnificativ ca anumite componente ale sistemului să se destabilizeze chiar în următorii 20 de ani.
Modelele climatice indică faptul că o încetinire severă ar putea transforma iernile din nordul Europei în perioade mult mai reci și ar putea accentua riscul de secetă. Diferențele de temperatură dintre nordul și sudul continentului ar putea genera furtuni mai puternice, iar gheața marină ar putea avansa spre sud. De asemenea, schimbarea circulației atmosferice ar putea deplasa centura ploilor tropicale, afectând securitatea alimentară chiar și în afara Europei.
Conform evaluărilor Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), este foarte probabil ca AMOC să slăbească pe parcursul secolului XXI. Estimările indică faptul că intensitatea sistemului ar putea scădea cu 24%-39% față de nivelurile preindustriale. Deși o prăbușire bruscă înainte de anul 2100 este considerată puțin probabilă de către experți, cercetările recente sugerează că un punct critic ar putea fi atins chiar în jurul jumătății acestui secol.
