Uniunea Europeană se confruntă cu un risc major de declin comparativ pe termen lung dacă nu reușește să implementeze rapid reformele economice propuse de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Dacă blocul comunitar nu respectă termenul limită stabilit pentru sfârșitul anului 2027, există pericolul ca UE să devină un actor secundar pe scena globală, pierzându-și relevanța strategică. Această situație de urgență este evidențiată de ritmul actual de adoptare a măsurilor necesare pentru competitivitate.
Progresul actual în implementarea planului este considerat insuficient de experți. Conform datelor Consiliului European pentru Inovare, până în luna iulie, UE a implementat integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi, în timp ce aproximativ 40% au fost abordate doar parțial. Situația este critică în special pentru măsurile radicale, precum piețele unice de capital și de energie. Institutul Montaigne indică faptul că legislația necesară a fost adoptată pentru doar 3% dintre aceste componente esențiale.
Calendarul electoral din statele membre reprezintă un obstacol suplimentar pentru procesul de integrare. Guvernele aflate în campanie electorală sunt reticente în a ceda suveranitate națională, iar ascensiunea unor lideri mai puțin favorabili reformelor ar putea duce la destrămarea procesului de integrare. Franța are alegeri programate pentru aprilie 2027, în timp ce Spania va organiza scrutinuri legislative pe 29 noiembrie anul curent. UE încearcă să finalizeze bugetul pentru perioada 2028-2034 înainte de aceste schimbări politice.
În Germania, ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pune presiune pe agenda de reforme a coaliției de guvernare. Deși Friedrich Merz a promovat măsuri precum relaxarea „frânei datoriei” și crearea unui fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro, reformele sociale rămân nepopulare. Economistul Carsten Brzeski de la ING a observat că germanii par să prefere menținerea status quo-ului în locul schimbării. Rezultatele alegerilor regionale confirmă această rezistență la reformele care implică modificări ale sistemului de pensii sau fiscalității.
Reforma energetică și adoptarea inteligenței artificiale sunt piloni critici pentru viitorul productivității europene. Președintele BCE, Christine Lagarde, a avertizat că UE trebuie să aleagă între avansul tehnologic sau dependența de state precum SUA și China. Fără o circulație facilă a energiei și o infrastructură adecvată pentru centrele de date, decalajul de productivitate față de alte puteri economice se va accentua. Implementarea unei piețe unice de capital ar putea mobiliza economiile gospodăriilor din UE, estimate la 35.000 de miliarde de euro.
Agenda de reforme ar putea influența semnificativ indicatorii macroeconomici ai blocului. O analiză a Fondului Monetar Internațional din aprilie estima că aceste măsuri ar putea crește productivitatea europeană cu 20% într-un deceniu. Această prognoză depinde însă de ipoteze optimiste privind implementarea și stabilitatea politică. În prezent, accentul se pune pe reușita uniunii economiilor și investițiilor, precum și pe crearea unei uniuni energetice integrate pentru a asigura competitivitatea industrială.
