În anul 2003, România a parcurs o etapă critică de transformare instituțională prin revizuirea Constituției, proces esențial pentru obiectivele de integrare euro-atlantică. Această schimbare a fost finalizată prin organizarea unui referendum în perioada 18-19 octombrie, care a permis cetățenilor să voteze noul text al Legii fundamentale. Procesul a avut loc într-un context de accelerare a negocierilor cu Uniunea Europeană, având ca scop final aderarea oficială a României în anul 2007.
Consultarea populară a fost organizată pe parcursul a două zile pentru a facilita participarea unui număr cât mai mare de alegători. La vot au participat 9,93 milioane de cetățeni, rezultatul final fiind validat de Curtea Constituțională. Din totalul voturilor valabil exprimate, 89,7% au optat pentru acceptarea noii Constituții, în timp ce 8,81% au votat împotriva propunerii. Noua formă a documentului de bază a intrat oficial în vigoare pe data de 29 octombrie 2003.
Modificările aduse textului constituțional au vizat consolidarea drepturilor și libertăților, clarificarea regimului de proprietate și ajustarea raporturilor dintre instituțiile statului. O schimbare majoră a fost extinderea duratei mandatului prezidențial de la 4 la 5 ani. De asemenea, au fost incluse prevederi care permit transferul unor competențe către organizații internaționale, o măsură necesară pentru respectarea cerințelor de integrare în cadrul Uniunii Europene.
Pregătirea referendumului a implicat resurse financiare semnificative, bugetul Ministerului Administrației și Internelor fiind suplimentat cu 42,5 miliarde de lei. Aceste fonduri au fost direcționate către achiziționarea tehnicii de calcul, emiterea cărților de alegător, prelucrarea datelor și actualizarea listelor electorale. În procesul de evaluare a proiectului, Comisia de la Veneția a prezentat un raport calificat drept „foarte bun” de către ministrul Justiției, Rodica Stănoiu, în martie 2003.
Pe lângă aspectele juridice, procesul a inclus și monitorizarea votului în străinătate, unde aproximativ 15.000 de cetățeni români au participat la consultare. Totodată, organizarea a generat discuții privind transparența, asociația Pro Democrația solicitând comunicarea estimărilor de prezență pentru a evita suspiciunile de fraudă. Procesul de revizuire a fost însoțit de o activitate intensă a presei, care a urmărit fiecare detaliu al consultării și al costurilor de organizare.
Această reformă constituțională a fost parte dintr-un set de acțiuni strategice ale României din 2003, care au inclus și consolidarea orientării către SUA prin implicarea în efortul internațional legat de războiul din Irak. În același timp, Consiliul European de la Salonic a reconfirmat obiectivul ca România și Bulgaria să finalizeze negocierile în 2004, pentru a asigura intrarea în UE în 2007, impunând necesitatea unor progrese în domenii precum justiția și agricultura.
