Reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și ale Grupului Băncii Mondiale au început luni, 12 octombrie, la Bangkok. Într-un context economic marcat de incertitudini, Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a identificat trei amenințări majore pentru stabilitatea globală: șocul ofertei de energie cauzat de conflictele din Orientul Mijlociu, impactul investițiilor în inteligența artificială asupra inflației și nivelul critic al datoriei publice mondiale.
Monitorul Fiscal al FMI indică faptul că datoria publică globală a urcat la puțin sub 94% din PIB în 2025 și este proiectată să atingă pragul de 100% din PIB în 2029. Această evoluție, care depășește estimările anterioare din aprilie 2025, este alimentată de marile economii ale lumii, de creșterea dobânzilor și de cheltuielile pentru apărare sau protecție socială. Georgieva a subliniat necesitatea unei ajustări fiscale credibile, menționând că guvernelor nu le mai este suficientă creșterea economică pentru a rezolva problemele bugetare.
În paralel, Banca Mondială gestionează discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a oferi ajutoare de urgență în urma scumpirii energiei și a efectelor războiului din Orientul Mijlociu. Președintele Ajay Banga a indicat că, deși fondul inițial de 25 de miliarde de dolari nu a fost utilizat integral, cererile ar putea crește până la 50-60 de miliarde sau chiar 100 de miliarde de dolari. Instituția pregătește totodată 14-15 operațiuni pentru înlocuirea de datorii vechi și scumpe cu finanțări mai ieftine.
Deși Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, nu participă la eveniment din cauza unor angajamente interne, delegația americană este condusă de Francis Brooke și Erin Browne. Trezoreria a stabilit cinci obiective pentru Bangkok, inclusiv promovarea transparenței datoriei suverane și susținerea misiunilor de bază ale instituțiilor financiare. Un obiectiv central vizează asigurarea faptului că sistemul economic internațional să promoveze interesele economice și de securitate națională ale Statelor Unite.
Contextul financiar global este agravat de creșterea randamentelor obligațiunilor de stat, care au atins niveluri ridicate în Statele Unite, Germania și Japonia. FMI avertizează că rolul intermediarilor nebancari și scăderea primei de siguranță pentru titlurile Trezoreriei americane pot duce la o reevaluare a prețurilor obligațiunilor. Această presiune financiară afectează sever țările în curs de dezvoltare, care datorează creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în 2026.
La nivel regional, datoria publică a României urmează să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la o estimare de 63,4% în 2027. Analizele indică faptul că statul român va trebui să refinanțeze aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice între anii 2027 și 2030. Această operațiune de refinanțare, care înseamnă peste 20 de miliarde de euro anual, va fi influențată direct de costul dobânzilor la nivel mondial.
